Linkuri accesibilitate

Președintele României a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Tema: „Posibile riscuri la adresa securității naționale”


Consiliul Suprem de Apărare a Țării a fost convocat după alegerile prezidențiale din turul I.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a fost convocat după alegerile prezidențiale din turul I.

Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru joi, 28 noiembrie 2024, începând cu ora 14:00, la Palatul Cotroceni. Ședința are loc după discuțiile privind posibilele influențe externe în alegerile prezidențiale de pe 24 noiembrie.

Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului se află „analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”.

Un parlamentar UE important a cerut marți șefului TikTok să vină în fața Parlamentului European pentru a răspunde la întrebări despre rolul rețelei în alegerile prezidențiale din România.

Specialiștii atrag atenția asupra activității sub acoperire a mii de conturi false înainte de vot.

Și în România, ANCOM și CNA – instituțiile responsabile cu comunicațiile pe internet, respectiv audiovizuale – cred că TikTok a jucat un rol în alegeri.

Victoria în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminica trecută a suveranistului prorus Călin Georgescu a declanșat unde de șoc cu privire la traiectoria politică a țării în Uniunea Europeană și NATO.

Multe îngrijorări se concentrează pe felul în care o campanie pe TikTok a reușit să scoată din obscuritate un candidat necunoscut. Preferințele electorale pentru candidatul independent Călin Georgescu au crescut de la 2% la 22% în baza unei campanii desfășurate pe TikTok, arată un raport Expert Forum.

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a cerut marți Comisiei Europene să deschidă o investigație oficială împotriva rețelei chineze de socializare TikTok luând ca reper raportul făcut de Expert Forum.

Campania ar fi folosit conturi cu conținut electoral fără marcaje adecvate, cu amplificarea artificială a mesajelor prin algoritmi, utilizând hashtaguri dedicate care au atras milioane de vizualizări.

Deși TikTok declară că nu permite publicitate politică plătită, analiza arată că platforma a permis promovarea indirectă a mesajelor politice prin influenceri, fără etichetare adecvată și că nu a asigurat transparența necesară pentru identificarea sponsorilor sau a surselor conținutului electoral.

Aceste practici contravin obligațiilor impuse de regulamentul Comisiei Europene privind serviciile digitale și transparența în publicitatea politică (DSA).

CNA spune că nu au fost respectate obligațiile privind evaluarea riscurilor sistemice.

Conform Art. 34 din DSA, platformele online foarte mari (VLOP) trebuie să identifice, să analizeze și să evalueze riscurile sistemice care apar din proiectarea, funcționarea serviciilor lor, inclusiv a sistemelor algoritmice și utilizarea serviciilor lor.

În cazul TikTok, algoritmii care prioritizează și amplifică conținutul audiovizual nu sunt suficient de transparenți, iar utilizatorii și autoritățile nu au acces la informații esențiale despre criteriile utilizate pentru recomandări, spune raportul citat de CNA.

Această lipsă de transparență poate contribui la riscuri semnificative, inclusiv:

1. Distorsionarea dezbaterilor publice, prin promovarea disproporționată a conținutului menit să provoace reacții emoționale puternice;

2. Influențarea procesului electoral, prin amplificarea potențială a conținutului favorabil unui anumit actor politic, fără mecanisme clare de echilibrare.

Această lipsă de transparență împiedică autoritățile de reglementare să evalueze dacă platforma respectă obligațiile impuse de legislația europeană, afectând în același timp încrederea utilizatorilor în procesul democratic.

Acțiunile TikTok au avut un impact semnificativ asupra alegerilor prezidențiale din România 2024, primul tur, contribuind la:

  • crearea unui avantaj nedrept pentru un singur candidat;
  • manipularea opiniei publice prin conținut nemarcat;
  • exploatarea tinerilor utilizatori, care reprezintă o parte majoritară a publicului TikTok, format din 8,9 milioane de utilizatori.

CNA a cerut Comisiei Europene:

  • Să inițieze o investigație oficială asupra conformității TikTok cu prevederile DSA, în special privind transparența algoritmilor și riscurile sistemice;
  • Să solicite TikTok să publice o evaluare detaliată a riscurilor democratice legate de activitatea sa în România;
  • Să impună măsuri corective și sancțiuni pentru încălcările identificate.
  • Să asigure publicarea unui raport privind transparența algoritmică, inclusiv în contextul conținutului electoral difuzat în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din România 2024, primul tur.

Doi candidați la alegerile prezidențiale, Cristian Terheş (Partidul Național Conservator Român - PNCR) şi Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), au cerut miercuri Curţii Constituţionale anularea rezultatelor din primul tur al alegerilor.

Terheș spune că USR a continuat propaganda electorală și după încheierea campaniei, ceea ce ar fi favorizat plasarea candidatei sale, Elena Lasconi, pe locul doi, și că în unele secții de votare voturile primite de candidatul Forței Dreptei, Ludovic Orban, ar fi fost trecute pe procesele verbale în contul Elenei Lasconi.

Sebastian-Constantin Popescu a declarat pentru Europa Liberă că rezultatul obținut de Călin Georgescu este consecința unei fraude.

„A avut o amplă campanie de promovare în mediul online, în special pe rețeaua TikTok. Este strigător la cer, sfidează ridicolul și bunul simț să crezi că cu zero lei tu ai 160 de milioane de vizualizări pe singură rețea de socializare și ai reușit să convingi cu zero lei 2,1 milioane de români. Aceste voturi sunt rezultatul unei fraude”.

Studiu Expert Forum - Tik Tokul Românesc

Pe data de 18 noiembrie, Călin Georgescu avea 92,8 milioane de vizualizări făcute majoritar în ultimele 2 luni.

Până pe 22 noiembrie a crescut cu 52 milioane de vizualizări. Mai exact, şi-a adăugat mai mult decât toată vizibilitatea realizată de Mircea Geoană în 11 luni.

Explozia de vizibilitate pare creată brusc şi artificial, exact la fel ca sondajele în care a explodat deodată cu un scor între 8-10%.

Aspectele care întăresc ideea unei campanii de promovare coordonată sunt:

  • Traficul exagerat fără un număr de urmăritori relevant înainte de ultimele 2 luni.
  • Traficul acestuia de 150 milioane de vizualizări este generat obsesiv doar în jurul hashtagului#calingeorgescu și atât. În realitate, traficul organic e mult mai destructurat atunci când nu este exclusiv plătit.

Tema cu cea mai mare vizibilitate împinsă de Călin Georgescu pe TikTok în ultimele două luni estepacea, mai exact nevoia ca România să oprească sprijinul acordat Ucrainei pentru a nu implica România în război. Această temă a conflictului de la graniță e prezentă sub forma necesitățiimenținerii suveranității și se combină cu alte narative clasice: România importă 90% din alimente,exportăm calitatea românească străinilor, exportăm grânele noastre și cumpărăm produse procesate de proastă calitate, etc.

Informațiile neverificate virale care au fost prezentate la TV și transformate ulterior în videoclipuri peTikTok sunt principala tactică de promovare; mai jos redăm câteva dintre afirmațiile virale.

„Noi astazi exportam grâu cu 30 de bani kg și importăm aluat congelat cu 3,4 lei” (442 000 vizualizari,29 000 like-uri)

„Sprijinul acordat Ucrainei, în războiul cu Rusia. Refuzul continuării sprijinului economic și militar cătreUcraina, în războiul declanșat de Rusia. Susținerea PĂCII și considerarea faptului că suntem atrași într-un conflict din cauza altor interese din spate. Lăsați vă rog în comentarii părerea voastră, a românilor!” (1.3 milioane de vizualizari, 95 800 like-uri)

sursa: Expert Forum

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG