Linkuri accesibilitate

Schimbarea la față a lui Iohannis. Cât de des și cum comunică președintele


Începutul schimbării la față, președintele Klaus Iohannis salută presa după aflarea rezultatelor de la alegerile din 24 noiembrie 2019.

Principalul reproș care i s-a adus lui Klaus Iohannis după primul mandat a fost neimplicarea în treburile cetății, comoditatea, ba chiar lenea, cum spunea Viorica Dăncilă în campanie. Imediat după instalarea guvernului Orban și după victoria în alegeri, președintele a devenit activ, vorbăreț, ține conferințe de presă, face la nivel de comunicare tot ceea ce nu a făcut în cinci ani.

Sunt decis să comunic mai intens și feedback-ul românilor va fi mai ușor de citit pentru mine

În campania electorală, Iohannis s-a apărat spunând că a luptat cu PSD în limitele constituționale și că, de fapt, el este cel care a oprit asaltul asupra justiției. Cu toate acestea, președintele a recunoscut că nu a comunicat suficient și a promis că va schimba asta în al doilea mandat. ”Aș comunica mai mult, poate partea de comunicare nu a ajuns la nivelul optim și aici cu siguranță vom căuta cele mai bune abordări.”, declara Iohannis la dezbaterea organizată la Biblioteca Central Universitară.

Iohannis vorbește: în nici 2 luni 30 de discursuri și 18 declarații de presă

Zis și făcut. Și nu ”pas cu pas” cum ne-a obișnuit, ci dintr-un salt de cangur. O schimbare care sare în ochi. În primii cinci ani a fost mai mult decât zgârcit la vorbă ( circulau o mulțime de bancuri-”O ziaristă se duce la Iohannis: Domnule președinte, am pariat cu colegii mei că scot mai mult de două vorbe de la dvs. Iohannis: Ați pierdut”), avut doar trei conferințe de presă, interviuri nu a acordat deloc, iar la ședințele de guvern s-a dus doar ca să oprească ”elefanții ” din Ordonanța de Urgență 13. Acum lucrurile stau cu totul altfel.

Președintele Iohannis și premierul Orban la prima ședinta de guvern
Președintele Iohannis și premierul Orban la prima ședinta de guvern

Imediat după ce guvernul Dăncilă a căzut prin moțiune de cenzură, președintele Iohannis a luat drumul Palatului Victoria pentru a participa la ședintele noului guvern Orban. Mai mult, a participat personal la preluarea mandatelor miniștrilor Bogdan Aurescu (Externe), Nicolae Ciucă (Apărare), Marcel Velea (Interne) și Cătălin Predoiu (Justiție), ocazii potrivite pentru diverse alocuțiuni.

În luna noiembrie, Klaus Iohannis a ținut nu mai puțin de 15 discursuri, 7 declarații de presă și administrația prezidențială a dat 48 de comunicate de presă. În luna decembrie, președintele s-a dus la ședința Biroului Executiv al PNL, unde a spus clar că se va implica în viața politică: Președintele României trebuie să fie deasupra politicilor partidelor, dar asta nu înseamnă în niciun caz că Președintele este în afara vieții politice românești. Este o interpretare pe care nu aș accepta-o și această prezență a mea aici arată că lucrurile se pot trata într-un fel foarte potrivit, constituțional, fără a ignora, evidenta, solicitările românilor”. De la începutul lui decembrie și până acum, Klaus Iohannis a ținut 15 discursuri și a dat 11 declarații de presă.

La taclale cu ziariștii

Dar asta n-ar fi nimic în comparație cu brusca apetență de a sta de vorbă cu ziariștii. Nu mai departe de vineri, 20 decembrie, la o întâlnire informală cu ziariștii spunea că sunt șanse slabe să avem alegeri pentru primari în două tururi de scutin, că ”scenariul cu anticipatele e 50% e realist”. A anunțat posibilitatea rechemării lui Liviu Maior din postul de ambasador la Washington și faptul că a cerut guvernului să nu se grăbească cu licitația pentru 5G deoarece ”există un singur provider-Huawei”. În același timp, trebuie remarcat că la fiecare discurs sau ieșire publică, Klaus Iohannis își găsește timp și are și dispoziția necesară să răspundă întrebărilor ziariștilor.

Cu doar o zi înainte, pe 19 decembrie, președintele și-a făcut bilanțul primului mandat, unul extrem de pozitiv și întins pe nu mai puțin de 800 de pagini. A repetat și cu această ocazie, tot ca răspuns la nemulțumirile legate de faptul că nu s-a implicat mai mult în stoparea modificărilor făcute de PSD la legile justiției, că ”Bilanțul tuturor acțiuni întreprinse de mine vorbește de la sine: Ordonanța de urgență 13 nu a intrat în vigoare. Amnistia și grațierea, aceste priorități zero pentru PSD, nu au fost obținute. Codurile penale favorabile infractorilor nu au intrat nici ele în vigoare”.

Probabil în aceeași idee a participat și la ședința Consiliului Superior al Magistraturii în care urma să se aleagă noua conducere, mandatul controversatei președinte, judecătoarea Lia Savonea, expirând. Ultima dată când s-a dus la o ședintă CSM a fost exact acum un an, când a fost aleasă Lia Savonea, deși între timp au avut loc conflicte notorii în CSM și în rândul magistraților.

Cu ochii și urechile la popor

În logica aceluiași activism, care vrea să demonstreze că de acum înainte va pleca urechea la solicitările societății civile și nemulțumirile electoratului, vine și gestul retragerii decorațiilor tuturor celor care au condamnări penale, printre aceștia numărându-se Adrian Năstase, cel care fusese invitat la recepția de la Palatul Cotroceni de Ziua Națională, în virtutea faptului că fusese decorat (în 2002 de către Ion Iliescu) cu Ordinului Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce. Deși Societatea Timișoara îi mai ceruse președintelui să retragă decorațiile condamnaților la închisoare și în martie 2016, iunie 2018 și aprilie 2019, de abia acum Klaus Iohannis a avut urechi să audă.

Președintele Iohannis la Timișoara, 16 decembrie 2019
Președintele Iohannis la Timișoara, 16 decembrie 2019

De reținut în contextul noii sale poziționări și mesajul tranșant pe care l-a lansat pe 16 decembrie la Timișoara dar și în discursul de la ședința solemnă din Parlament referitor la faptul că la 30 de ani de la Revoluție încă nu s-a aflat adevărul. ”Un adânc sentiment de rușine profundă mă copleșește. La 30 de ani de la Revoluție, cu câteva excepții, călăii acelor zile se plimbă încă liberi. Cea mai mare dezonoare pentru istoria României postcomuniste este că nu am aflat încă adevărul despre crimele odioase săvârșite la Revoluție, în care au fost implicate forțele de represiune ale regimului, în frunte cu Securitatea lui Ceaușescu”.

Anul trecut în decembrie nu rostit nimic de felul acesta, ba chiar aniversarea revoluției române nu pare să fi existat pe agenda președintelui. E drept, se împlineau doar 29 de ani.

”Leneș și dictator”

Viorica Dăncilă nu pierdea nicio ocazie în campania electorală să spună că lui Iohannis nu-i pasă de români și că preferă vacanțele în locul muncii asidue. Nu a ezitat să-i spună chiar că e leneș. ”Președintele nostru, în cinci ani se laudă cu 25 de deplasări externe, cam mult cinci pe an. Președintele nostru, înalt ca bradul, dar leneș, încearcă să ne convingă după cinci ani că mai merită un vot”. E neimplicat, spunea ea în ton cu alți lideri PSD, și nici măcar de ministru nu ar fi bun ”ca să fii ministru sau prim-ministru trebuie să fii uj om implicat, un om care să muncească 24/24 de ore și 7 zile din 7. Trebuie să muncești. Domnul Iohannis cred că din 365 de zile, dacă jumătate le-a muncit e mult”. Leneș, dar ”dictator” și ”scandalagiu”. Acuzele de neimplicare veneau însă și din partea lui Dan Barna, (liderul USR și contracandidat pe prezidențiale), ba chiar și a propriului electoral, care îi reproșa numirea ca premier a Vioricăi Dăncilă și insuficienta luptă cu PSD.

Facebook Forum

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG