Preotul Stăniloae este unul dintre cei 16 clerici pentru care Biserica Ortodoxă Română a început canonizarea.
Teolog, profesor universitar, specialist în dogmatică, traducător, scriitor și ziarist român – Stăniloae este considerat una dintre autoritățile proeminente ale teologiei ortodoxe și cel mai mare teolog român din secolul al XX-lea.
În același timp, Stăniloae este unul dintre cei cărora li se reproșează apropierea ideologică de Mișcarea Legionară. Stăniloae a semnat mai multe articole în care îi înfiera pe evrei.
Ilarion Felea este al doliea preot contestat.
Preotul Felea a murit în închisoarea Aiud, la data de 18 septembrie 1961, la 58 de ani. Ispăsișe trei dintre cei 20 de ani de detenție la care fusese condamnat – nu pentru infracțiuni cu victime evrei, ci pentru că s-a opus comunismului.
Institutul „Elie Wiesel” susține că preotul Ilarion Felea a fondat primul cuib legionar din Arad, în 1940 – Sfântul Ioan Gură de Aur. Acolo, se studia doctrina legionară şi se făcea propagandă acestei organizaţii.
Oficiosului Bisericii Ortodoxe Române, Basilica, susținea, însă, în octombrie 2023, că Ilarion Felea „a intrat în organizaţia legionară în urma presiunilor celor care deţineau puterea politică în toamna anului 1940”.
Ilie Lacătușu este al treilea prelat acuzat de activitate legionară.
Institutul „Elie Wiesel” spune că el ar fi desfăşurat activitate legionară în calitate de şef de cuib şi, ulterior, de sector legionar și a luat parte la rebeliunea legionară din ianuarie 1941 în calitate de lider al unui grup insurecţional.
Organizațiile internaționale cer BOR scoaterea celor trei de pe lista de canonizați
Prima dintre organizațiile internaționale care cere revenirea la decizia de înscriere pe lista de canonizare de către BOR a celor trei este Centrul Organizațiilor Supraviețuitorilor Holocaustului din Israel. Este un centru-umbrelă pentru 55 de organizații reprezentând comunitățile care au suferit de pe urma persecuției naziste în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: din Europa de Vest și de Est până în Africa de Nord.
Apelul este semnat de președinta Colette Avital, o diplomată israeliană de origine Română.
Într-o discuție cu Europa Liberă România, Colette Avital, care are 85 de ani acum, speră ca demersul asociației sale împotriva unei decizii pe care o caracterizează ca fiind „revoltătoare” să nu fie prea târziu.
„O mare parte din Holocaustul din România a fost făcută de legionari și de regimul fascist Antonescu. Mi se pare că, 80 de ani mai târziu, nu numai că nu trebuie să uităm, dar nu trebuie să sfințim, să canonizăm și să-i dăm ca modele pe oamenii care au fost legionari sau au avut legături cu legionari”, a declarat fosta deputată în Parlamenul israelian.
O altă scrisoare adresată Bisericii Ortodoze Române vine de la American Jewish Committee (AJC) din Statele Unite ale Americii – o asociație care „este prezentă oriunde poporul evreu are nevoie de ea” – și de la B'nai B'rith International – „lider național și global în promovarea drepturilor omului, susținerea Israelului; asigurarea stabilității pentru adulții în vârstă; educația pentru diversitate; îmbunătățirea comunităților și ajutorarea comunităților aflate în criză.”
Cei doi semnatari – Rabinul Andrew Baker și Daniel Mariaschin – semnează ca membri ai Comisiei Internaționale privind Holocaustul din România, prezidată de Elie Wiesel, care și-a încheiat lucrările în urmă cu douăzeci de ani.
„Am remarcat cu apreciere numeroasele măsuri pozitive luate de România de atunci pentru a-și aborda trecutul din perioada Holocaustului, inclusiv înființarea unui centru de cercetare a Holocaustului în București, numit după regretatul laureat al Premiului Nobel”, se arată în scrisoare.
Cei doi semnatari recunosc că mulți lideri și adepți ai Bisericii au fost persecutați în timpul regimului comunist și merită simpatia și admirația credincioșilor.
„Cu toate acestea, trebuie să existe o linie clară de separare a acelor clerici care au fost complici la Holocaustul din România. Acești oameni nu pot fi niciodată onorați, cu atât mai puțin candidați la sfințenie. Din păcate, asistăm în aceste zile la o creștere dramatică a antisemitismului în întreaga Europă, împreună cu acțiuni îngrijorătoare care încearcă să nege sau să distorsioneze istoria Holocaustului”, se mai arată în document.
Lista preoților canonizați de Biserica Ortodoxă Română
- Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, starețul Mănăstirii Antim din București, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie;
2. Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu și la București, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie;
3. Părintele Constantin Sârbu, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie;
4. Părintele protosinghel Arsenie Boca, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie;
5. Părintele Ilie Lăcătușu, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, cu cinstire în ziua de 22 iulie;
6. Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;
7. Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, starețul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;
8. Părintele arhimandrit Dometie Manolache, cu titulatura: Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu cinstire în ziua de 6 iulie;
9. Părintele arhimandrit Serafim Popescu, starețul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu titulatura: Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie;
10. Părintele Liviu Galaction Munteanu, profesor de teologie la Cluj-Napoca, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie;
11. Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie;
12. Părintele arhimandrit Visarion Toia, starețul Mănăstirii Lainici, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie;
13. Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timișeni și la Mănăstirea Vasiova, cu titulatura: Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai;
14. Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie;
15. Părintele protosinghel Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, cu titulatura: Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august;
16. Părintele protoiereu Alexandru Baltaga cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august.
Cele două scrisori au mai fost trimise ministrei de Externe, Luminița Odobescu și ambasadorilor României la Washigton și Tel Aviv.
Biserica Ortodoxă Română a anunțat recent canonizarea a 16 clerici. Decizia este criticată de Institutul pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Trei dintre cei propuși să devină sfinți ortodocși – Ilarion Felea, Ilie Lăcătușu și prof. Dumitru Stăniloae au avut legături și/sau au promovat Mișcarea Legionară, organizația fascistă din vremea celui de-al Doilea Război Mondial.
Purtătorul de cuvânt al BOR, Adrian Agachi, nu a răspuns, până la ora publicării acestui articol solicitărilor Europei Libere de a oferi un punct de vedere despre cele două documente.
