Un director din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG), Ștefan Jicol, în calitate de avertizor de integritate, a transmis șefului instituției, Marian Neacșu, o sesizare prin care atrage atenția că la nivelul instituției se derulează acte grave de corupție care vizează sume de zeci de milioane de euro alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de către Comisia Europeană.
Ștefan Jicol arată că pe cea mai înaltă funcție publică vacantă de conducere din SGG, cea de director general al Direcției Generale Guvernare Deschisă, Relații Publice și Cooperare (DGGDRPC), a fost adus din afara instituției Victor Moraru, un consilier județean din Ialomița, din partea PRO România, care nu a susținut concurs pentru post.
Avertizorul de integritate mai spune că, din funcția pe care o va ocupa, Victor Moraru va controla toate fondurile din bugetul PNRR alocate pentru reforme și investiții ale SGG, aproximativ 44 milioane de euro.
Adus în SGG prin ușa din dos, apoi salt în carieră
Marian Neacșu a fost ales deputat de Ialomița în două mandate, iar Victor Moraru a fost președintele Consiliului Județean Ialomița.
Avertizorul de integritate mai spune că prietenul lui Neacșu a fost adus în SGG printr-o hotărâre ținută la secret de președintele instituției.
„Moraru a fost transferat în secret total în luna februarie 2022 la SGG pe o funcție de execuție de consilier corespunzătoare celei pe care o ocupa în aparatul Consiliului Județean Ialomița. Apoi a fost desemnat subit în luna martie 2022, printr-un Ordin SGG de numire ținut de asemenea secret, să exercite funcția de director general al DGGDRPC, sărind nu mai puțin de șase trepte ierarhice, încălcându-se astfel statutul funcționarului public”, se arată în sesizarea transmisă către Europa Liberă.
Potrivit lui Jicol, un alt funcționat din cadrul SGG, Dragoș Condrea, a fost numit șef al Direcției Juridice, tot fără concurs.
Lucru mai puțin întâlnit, potrivit declarației de avere aferentă anului fiscal 2021, Dragoș Condrea este și membru în consiliul de administrație al RAAPPS, de unde a încasat 79.000 de lei și în CA al Companiei Naționale de Investiții, de unde a primit anul trecut 17.800 de lei.
Regula nescrisă este ca aceste funcții să fie ocupate de oameni de partid, nu de funcționari publici.
Posturi desființate prin reorganizare
Potrivit avertizorului de integritate, Moraru și Condrea au pus la cale o reoganizare a instituției, prin desființarea unor Direcții Generale ale SGG.
Printre acestea și Direcția Generală Politici Publice, Strategii și Control Intern Managerial (DGPPSCIM) unde director general este Ștefan Jicol, post ocupat prin concurs. Jicol este și coordonator al Strategiei Naționale Anticorupție pentru Secretariatul General al Guvernului.
După ce a trimis sesizarea către Marian Neacșu, Jicol a fost chemat în fața unei comisii prezidate de secretarul general adjunct al SGG, Adrian Ţuţuianu, fost președinte al CJ Dâmbovița.
„Țuțuianu a avut rolul și desfășurătorul unei ședințe de înfierare din vremurile Uniunii Sovietice, nu a uneia care ar fi dorit să cerceteze adevărul sau corupția din instituție”, susține Jicol.
După ședință, pe site-ul SGG a apărut proiectul unei hotărâri de guvern privind reorganizarea SGG, direcția condusă de Jicol fiind desființată.
Directorul general al SGG, Marian Neacșu nu a putut fi contactat pentru a prezenta un punct de vedere.
Țuțuianu: „Alegații. Jicol nu are probe”
Secretarul general adjunct al instituției, Adrian Țuțuianu, susține că-l știe pe Victor Moraru de dinainte de a ajunge în SGG.
„Îl știu pe Moraru de mai mulți ani. Am fost amândoi președinți de consilii județene. Jicol a făcut în cadrul acelei ședințe afirmații fără suport, nu a prezentat nicio probă. Niște alegații. Reorganizarea instituției este obligatorie după ce din ea s-a desprins Cancelaria primului ministru. Proiectul este încă în dezbatere publică, primim observații încă de la cei interesați, nu știm ce formă finală va avea. Jicol are o problem personală. Nu doar direcția lui va fi desființată, ci și alte direcții. Reorganizarea unei instituții stă într-un personaj?”, a declarat Țuțuianu, fost membru al PRO România.
Lege amputată în Parlament
Legea avertizorului de integritate are mari probleme de implementare în România.
Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, a solicitat ca proiectul privind protecţia avertizorilor de interes public, aflat la reexaminare la Camera Deputaţilor, să fie retrimis Comisiei juridice pentru a fi introduse observaţiile şi recomandările Comisiei Europene care au în vedere aplicarea „cât la fidelă” a directivei în domeniu.
Legea vizează transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.
Potrivit unui amendament al Senatului, raportările anonime trebuie să includă calitatea persoanei care face raportarea.
