Secretarul adjunct pentru Energie Nucleară din Departamentul pentru Energie al SUA, dr Kathryn Huff și David Muniz, însărcinatul pentru afaceri al SUA au vizitat vineri Centrala Nucleară de la Cernavodă.
Vizita marchează și cea de-a 10-a aniversare a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și reprezintă „dovada unei relații de prietenie care nu doar asigură securitatea României într-o regiune importantă din punct de vedere geopolitic, ci și urmărește să facă din România un aliat mai puternic, mai prosper și independent din punct de vedere energetic, al Statelor Unite și al statelor membre NATO”, transmite Ambasada SUA.
Acordul bilateral dintre România și SUA vizează dezvoltarea capacității energiei nucleare a României, iar „în contextul abordării strategice a Administrației Biden de a combate schimbările climatice prin generarea de energie curată, acest proiect face parte dintr-un context mai larg, în care ambasada noastră lucrează cu guvernul român pentru a sprijini tranziția țării către energie curată”, transmite sursa citată.
„Astăzi, viziunea noastră comună pentru o Românie care este independentă energetic, beneficiază de securitate energetică și este capabilă să-și asigure resursele de energie curată necesare în plan intern, este mult mai aproape de realitate. Doi ani de eforturi comune și angajament în numele ambelor națiuni ne-au adus în acest punct. Nu mă pot gândi la o modalitate mai bună de a avansa Parteneriatul nostru Strategic decât prin a sublinia progresul real pe care l-am făcut în ceea ce privește viitorul energiei nucleare civile din această țară”, a declarat David Muniz.
În timpul vizitei la centrala de la Cernavodă, Huff a discutat despre finanțarea proiectului „în valoare de miliarde de dolari”, ocazie cu care delegația întâmpinată de managerul de la Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, le-a oferit un tur al reactoarelor.
„Acest acord interguvernamental istoric va facilita proiecte critice de energie nucleară la Centrala de la Cernavodă, de asemenea activități ample de coordonare în domeniul energiei curate, care vor susține independența energetică a României, crearea la nivel local a unui lanț de aprovizionare pentru energia curată, cercetare de ultimă generație și dezvoltarea forței de muncă”, a declarat Kathryn Huff.
Acordul Extins Interguvernamental dintre România și SUA permite cooperarea în domenii importante pentru România și în sectorul energiei nucleare civile, în special în ceea ce privește proiectele de construire a Unităților 3 și 4 și de extindere a duratei de viață a Unității 1.
Un Memorandum de Înțelegere a fost semnat cu Banca de Export-Import a Statelor Unite, care și-a exprimat interesul de a acorda sprijinul financiar necesar dezvoltării proiectelor în domeniul energiei nucleare.
Acordul Interguvernamental Romania-SUA a fost parafat la Washington în octombrie trecut și ratificat recent de statul român.
"Sistemul energetic românesc are nevoie de rezilienţă şi sustenabilitate, iar extinderea capacităţii nucleare în România, în contextul actualei tranziţii către o economie curată, răspunde acestor necesităţi, conduce la creştere economică şi socială, dezvoltarea lanţului de aprovizionare, o cerinţă necesară în paradigmă decarbonizarii, crearea indirectă a aproximativ 19.000 locuri de muncă la nivel de industrie, formare de noi generaţii de specialişti simultan cu evitarea a 20 milioane tone CO2/an prin operarea a 4 unităţi nucleare CANDU", a declarat Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, într-un comunicat remis presei vineri.
Cooperarea dintre România şi SUA are în vedere extinderea capacităţilor nucleare ca soluţie la atingerea ţintelor de decarbonizare, pentru a asigura tranziția energetică la timp şi cu menţinerea costurilor decarbonizării la un nivel sustenabil, mai spune sursa citată.
Secretarul adjunct pentru Energie Nucleară din Departamentul pentru Energie al SUA, dr Kathryn Huff și David Muniz, însărcinatul pentru afaceri al SUA au vizitat vineri Centrala Nucleară de la Cernavodă.
Vizita marchează și cea de-a 10-a aniversare a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și reprezintă „dovada unei relații de prietenie care nu doar asigură securitatea României într-o regiune importantă din punct de vedere geopolitic, ci și urmărește să facă din România un aliat mai puternic, mai prosper și independent din punct de vedere energetic, al Statelor Unite și al statelor membre NATO”, transmite Ambasada SUA.
Acordul bilateral dintre România și SUA vizează dezvoltarea capacității energiei nucleare a României, iar „în contextul abordării strategice a Administrației Biden de a combate schimbările climatice prin generarea de energie curată, acest proiect face parte dintr-un context mai larg, în care ambasada noastră lucrează cu guvernul român pentru a sprijini tranziția țării către energie curată”, transmite sursa citată.
„Astăzi, viziunea noastră comună pentru o Românie care este independentă energetic, beneficiază de securitate energetică și este capabilă să-și asigure resursele de energie curată necesare în plan intern, este mult mai aproape de realitate. Doi ani de eforturi comune și angajament în numele ambelor națiuni ne-au adus în acest punct. Nu mă pot gândi la o modalitate mai bună de a avansa Parteneriatul nostru Strategic decât prin a sublinia progresul real pe care l-am făcut în ceea ce privește viitorul energiei nucleare civile din această țară”, a declarat David Muniz.
În timpul vizitei la centrala de la Cernavodă, Huff a discutat despre finanțarea proiectului „în valoare de miliarde de dolari”, ocazie cu care delegația întâmpinată de managerul de la Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, le-a oferit un tur al reactoarelor.
„Astăzi, viziunea noastră comună pentru o Românie care este independentă energetic, beneficiază de securitate energetică și este capabilă să-și asigure resursele de energie curată necesare în plan intern, este mult mai aproape de realitate. Doi ani de eforturi comune și angajament în numele ambelor națiuni ne-au adus în acest punct. Nu mă pot gândi la o modalitate mai bună de a avansa Parteneriatul nostru Strategic decât prin a sublinia progresul real pe care l-am făcut în ceea ce privește viitorul energiei nucleare civile din această țară”, a declarat David Muniz.
Acordul Interguvernamental Romania-SUA a fost parafat la Washington în octombrie trecut și ratificat recent de statul român.
"Sistemul energetic românesc are nevoie de rezilienţă şi sustenabilitate, iar extinderea capacităţii nucleare în România, în contextul actualei tranziţii către o economie curată, răspunde acestor necesităţi, conduce la creştere economică şi socială, dezvoltarea lanţului de aprovizionare, o cerinţă necesară în paradigmă decarbonizarii, crearea indirectă a aproximativ 19.000 locuri de muncă la nivel de industrie, formare de noi generaţii de specialişti simultan cu evitarea a 20 milioane tone CO2/an prin operarea a 4 unităţi nucleare CANDU", a declarat Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, într-un comunicat remis presei vineri.
Cooperarea dintre România şi SUA are în vedere extinderea capacităţilor nucleare ca soluţie la atingerea ţintelor de decarbonizare, pentru a asigura tranziția energetică la timp şi cu menţinerea costurilor decarbonizării la un nivel sustenabil, mai spune sursa citată.
Parlamentul României a ratificat memorandumul cu Statele Unite ale Americii pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Decizia vine la finalul a 30 de ani de încercări repetate și eșuate de dezvoltare a capacității nucleare românești.
Proiectul, care prevede retehnologizarea Unității 1 și finalizarea construcției Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară Electrică de la Cernavodă, ar însemna reducerea emisiilor de carbon (CO2) până în anul 2031.
Cantitatea de CO2 redusă prin creșterea capacității nucleare ar scădea de la 10 milioane de tone CO2/an, cât este în prezent, până la 20 de milioane de tone. Începerea proiectului ar duce la crearea a peste 9.000 de locuri noi de muncă.
Construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala de la Cernavodă a fost unul dintre planurile ambițioase ale lui Nicolae Ceaușescu. Proiectul, început în anul 1980, stabilea construcția a 5 reactoare pe baza tehnologiei CANDU, care prevede consumul de uraniu natural utilizând apă grea de puritate nucleară ca moderator și agent de răcire.
Dictatorul român nu a mai ajuns să-și vadă visul împlinit. Primul reactor este pus în funcțiune în 1996, iar cel de-al doilea abia în 2007. Ele furnizează, în prezent, 20% din necesarul energetic al României.
