Linkuri accesibilitate

Barometrul securității energetice. Cum văd românii geopolitica, gazele din Marea Neagră sau centrala de la Cernavodă


Platformă petrolieră în Marea Neagră.

Cei mai mulți români vor relații strânse cu UE și SUA, vor energie curată, recunosc schimbările climatice ca pe un fenomen real și văd OUG 114 ca pe ceva nociv. Cei mai mulți ar vrea ca gazele din Marea Neagră să fie exploatate, pentru bunăstarea României, dar și pentru că altfel Rusia ar avea de câștigat. Ar vrea noile reactoare nucleare de la Cernavodă, dar să nu fie construite de Rusia sau China și consideră că e mai bine să lucrezi la stat, decât la privat, arată un sondaj realizat de INSCOP pentru LARICS, de sub egida Academiei Române.

„România rămâne un stat care se definește ca un stat euroatlantic, indiferent de toate discuțiile. Orientarea de politică externă a românilor este acolo și o descarcă în fiecare domeniu, așa cum cred ei”, consideră profesorul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, pentru care a fost realizat sondajul.

Vasile Iuga, expert în energie și fostul șef al PriceWaterhouseCoopers în România, a explicat că „publicul înțelege și sprijină consolidarea securității energetice a României, prin punerea în exploatare a resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, prin continuarea construcției grupurilor de la Cernavodă cu tehnologie sigură și prin nevoia de a modifica anumite prevederi dezastruoase din OUG 114, printre altele”.

Poporul român are un bun simț strategic excepțional și în pofida zgomotului care domină canalele de comunicare, judecata publicului român este una sănătoasă. Vă propun să ne amintim un vechi dicton din politica românească: țineți cu poporul și nu veți rătăci”, a mai spus Vasile Iuga.

Sondajul „Barometrul securității energetice” a fost realizat în luna septembrie, pe un eșantion de 1.050 de persoane, care au răspuns la un chestionar la domiciliu. INSCOP este casa de sondaje deținută de Remus Ștefureac, fostul consilier al lui George Maior la SRI, apoi la Ambasada României în SUA, iar sondajul a fost făcut la comanda LARICS (Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică), instituție subordonată Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, condus de profesorul Dan Dungaciu.

Marile coridoare și culoare energetice ne ocolesc. Noi suntem izolați de marile fluxuri, care înseamnă o vulnerabilitate. Rolul tău la masa deciziilor este mult mai mic.
Vasile Iuga, fost șef PwC România


Cea mai mare parte dintre respondenții sondajului – 75,6%, au spus că sunt de acord cu exploatarea gazelor din Marea Neagră. Principalele avantaje ale României, prin exploatarea gazelor de la Marea Neagră, ar fi asigurarea de resurse interne de gaz la prețuri bune pentru populație (37%) și câștigarea independenței energetice prin eliminarea importurilor de gaz din Rusia (17,6%). Doar 4,6% dintre cei chestionați au spus că România nu va avea niciun avantaj dacă sunt exploatate gazele din Marea Neagră.

În cazul în care gazele din Marea Neagră nu ar fi exploatate în următorii ani, Rusia ar avea cel mai mult de câștigat, au răspuns 50,1% dintre cei chestionați.

În ce privește energia nucleară, 65,9% dintre respondenți au fost de acord ca cele două noi reactoare de la Cernavodă să fie construite, iar 22,6% nu au fost de acord. Dacă s-ar începe construcția reactoarelor, ea ar trebui făcută în colaborare cu companii specializate din UE (30,6%), SUA (28%) sau Canada (17,2%). China (4,7%) și Rusia (3,5%) au obținut cele mai mici scoruri la acest capitol. Guvernul României ia în calcul încă de anul trecut să construiască cele două reactoare de la Cernavodă cu o companie din China.

Legat de efectele OUG 114, care a plafonat prețul la energie electrică și a introdus noi taxe în domeniul energiei, 62,7% dintre cei chestionați s-au pronunțat împotriva acestui act normativ și doar 21% au fost de acord cu el. Printre efectele OUG 114, cel mai important a fost considerat „creșterea facturii la gaz și electricitate” – 63,5%. După ce li s-a explicat ce modificări a adus OUG 114, cei mai mulți respondenți au spus că efectele sunt plecarea investitorilor străini (55,6%) și reducerea investițiilor în energie (54,8%).

Schimbările climatice sunt un fenomen real, vizibil deja pentru toată planeta, consideră 83,6% din cei care au răspuns sondajului, în timp ce doar 11% cred că ele sunt un fenomen fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii.

Cei mai mulți dintre români consideră că sursele de energie care ar trebui încurajate în România sunt cele curate: 50,7% energie solară, 46% eoliană, 35% hidro. Doar 11% dintre respondenți au optat pentru energia din gaz sau cea nucleară, în timp ce pentru cărbune au răspuns 16,8%.

În politica externă, țările cu care România „ar trebui să păstreze cele mai bune și apropiate relații de prietenie și colaborare” sunt statele membre UE (30,6%), SUA (28,7%), Germania (14,9%), Rusia (14,1%). China (3%), Ungaria (2,4%) sau Moldova (1,7%) au obținut cele mai mici scoruri. Realizatorii sondajului au precizat că respondenții au răspuns deschis la această întrebare, nu au avut de ales dintr-o listă de opțiuni.

Aderarea româniei la UE a adus mai degrabă avantaje României, au considerat 63,8% dintre participanții la sondaj, în timp ce 27,7% au considerat că a adus dezavantaje. Alianța cu SUA este cea mai bună garanție de securitate pentru România au spus 65,5%, în timp ce 22,9% nu au fost de acord cu această afirmație.

România și Ungaria ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a-și îmbunătăți relațiil, au spus 64,7%, în timp ce 47,9% dintre respondenți spun că Ungaria nu respectă suveranitatea și unitatea României.

Pe plan intern, „lucrurile merg într-o direcție greșită”, consideră cei mai mulți dintre respondenți (74,9%). Procentele de încredere cele mai mari le au Armata (64%), Biserica (55%), NATO (52,5%), UE (51,4%), presa (33,7%). De cea mai mică încredere se bucură Guvernul (12,6%), Partidele și Parlamentul, cu câte 9%.

Totodată, 66,1% dintre români consideră că este mai bine să lucrezi la stat decât în privat, iar doar 27% spun că este mai bine la privat decât la stat, mai relevă sondajul INSCOP pentru LARICS.

Vulnerabilitățile energetice ale României și cum ne-au depășit Ungaria și Bulgaria

Vasile Iuga, partener și fostul șef al PWC în România, a explicat cum a ajuns România să își submineze potențialul foarte mare de securitate energetică: „Nicio țară europeană nu și-a tratat atât de rău potențialul de securitate energetică, precum România. Au existat proiecte care au dus la cultivarea unei mândrii și la creșterea unei mitologii în legătură cu sectorul energetic românesc. Uneori am tratat poziția României, în raport cu țările din jur, ca fiind una unică și să-i privim pe cei din jur cu o anumită superioritate, cu o anumită suficiență și să credem că indiferent de ce greșeli am putea face, sistemului energetic românesc nu i se poate întâmpla absolut nimic și că va rezista la orice șocuri. Această atitudine de superioritate, de aroganță, s-a concretizat prin amânarea unor decizii strategice sau prin decizii care au fost eronate”.

Iuga a arătat și că „un mediu de reglementare și fiscal instabil, impredictibil, a dus la decizii firești de amânare a investițiilor”.

Statul nu a putut să construiască un spital, nu ne putem aștepta să construiască unitățile de la Cernavodă.
Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei


Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, partener Deloitte, a explicat că oportunitățile României în acest moment sunt „dezvoltarea producției din Marea Neagră și valorificarea potențialului pe care îl avem în energiile regenerabile. Ne pot transforma într-un jucător și într-un furnizor regional de securitate energetică”.

În același timp, există și riscuri pentru România, din punct de vedere energetic. „Primul este lipsa investițiilor, mai ales în sectorul de producție de energie, dominat de companii de stat, în care numirile sunt făcute exclusiv pe criterii politice. Mediul privat este în expectativă, aceste schimbări legislative îi fac mai degrabă să nu investească. Statul nu a putut să construiască un spital, nu ne putem aștepta să construiască unitățile de la Cernavodă. Totul este coroborat cu un sistem de guvernanță deficitară, tot ce înseamnă funcționarea unor instituții, numărul lor excesiv de mare. Ne pot transforma dintr-o țară în regulă cu securitatea energetică într-o țară ce se poate confrunta cu un blackout, ceea ce ar însemna o catastrofă”, a explicat Răzvan Nicolescu, la lansarea „Barometrului securității energetice”.

Noi după 1990, am trăit cu iluzia că peste noapte putem deveni un hub energetic, că doar acesta este destinul nostru în regiune.
Vasile Iuga, fost șef PwC România


Vasile Iuga a dat exemplul Ungariei și Bulgariei, care au știut să joace mai bine decât România cartea energiei, în pofida faptului că plecau cu handicapuri mult mai mari în acest domeniu.

„Noi după 1990, am trăit cu iluzia că peste noapte putem deveni un hub energetic, că doar acesta este destinul nostru în regiune. În aceeași perioadă, Ungaria, slab înzestrată cu resurse energetice față de România, prin politici publice inteligente, urmărite dincolo de ciclurile electorale și de cine este la guvernare, a reușit să își îmbunătățească semnificativ securitatea energetică. Ungaria are un consum anual de circa 11 miliarde de metri cubi, comparabil cu România, care este din import în proporție de două treimi. Dar capacitatea interconectorilor Ungariei este de 24-25 de miliarde mc pe an, iar Ungaria dorește să își contruiască interconectori cu toți cei șapte vecini pe care îi are. Capacitatea interconectorilor noștri este de 14-15 miliarde mc pe an, 90% cu o singură sursă – Medieșul Aurit și Isaccea, care înseamnă interconectare doar cu Ucraina. Stăm mai prost decât Ungaria”, a explicat Iuga.

De cealaltă parte, Bulgaria, „pe care uneori am avut tendința să o tratăm cu superioritate pe zona de energie, dependentă de importuri de gaz din Federația Rusă, prin politici inteligente, se poziționează mai aproape de marile coridoare energetice decât noi”.

Marele handicap al României în domeniul energetic, consideră Vasile Iuga, este că „marile coridoare și culoare energetice ne ocolesc. În vechea paradigmă, geografia era destin. În noua paradigmă, operăm într-o lume în care conectivitatea este destin. Statele încearcă prin conectări de fluxuri economice, energetice, financiare, umane, de infrastructuri să își treacă prin teritoriul lor o parte cât mai mare din lanțurile de valoare economice. Noi suntem izolați de marile fluxuri, care înseamnă o vulnerabilitate. Rolul tău la masa deciziilor este mult mai mic”.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG