Autoritatea Electorală Permanentă verifică finanțarea partidelor și reglementează alegerile, iar 2024 este anul în care trebuie să le gestioneze, în premieră, pe toate: parlamentare, europarlamentare, locale şi prezidenţiale.
Mandatul lui Constantin Mitulețu-Buică expiră luni, pe 13 februarie. Deși procedura numirii unui nou președinte al Autorității Electorale Permanente ar dura peste o săptămână, până acum, Coaliția nu a luat nicio decizie cu privire la un înlocuitor.
Social-democrații sunt cei care trebuie să facă propunerea, insistă surse din partid.
„Ultima propunere a fost făcută de PSD. Aș vedea firesc ca noul președinte al AEP să fie susținut tot de PSD”, au declarat sursele pentru Europa Liberă.
La ședința PSD de la Sinaia, care a avut loc chiar înainte de începerea sesiunii parlamentare, președintele formațiunii, probabil viitor premier după 25 mai, potrivit înțelegerii de la formarea Coaliției, Marcel Ciolacu, l-a propus pe actualul prefect al Capitalei, Toni Greblă, dar a menționat că lista e deschisă.
Nu e clar dacă, între timp, au apărut și alți doritori.
PNL nu e de acord cu Toni Greblă
PNL spune că „iese din calcul” scenariul ca Toni Greblă să fie numit la instituția care verifică finanțarea partidelor și reglementează alegerile.
„Nu discutăm la ora aceasta despre o persoană care a făcut parte dintr-un partid politic. Opinia PNL este că acolo trebuie să ajungă o persoană independentă, care nu a făcut parte dintr-un partid politic”, subliniază un lider PNL care a dorit să rămână anonim.
„Nu suntem de acord cu Toni Greblă, o să vrem o nominalizare tehnică, un profesionist din branșă, un apolitic”, afirmă un alt liberal din conducerea partidului.
„La momentul în care ne-am gândit că nu vrem politic deloc, ei nu aveau nicio altă propunere”, continuă sursa citată, menționând că „la PNL n-am discutat nume, fiecare a rămas că se gândește”.
Membrii PNL care au vorbit cu Europa Liberă România susțin că în partid nu s-a discutat despre un nume concret, ci despre un profil al persoanei în cauză, dar care să fie neapărat o persoană din afara instituției.
Liberalii susțin că vor „un om echilibrat, care să înțeleagă că nu trebuie să fie părtinitor cu niciun partid, indiferent de cine îl propune”.
PSD și PNL nu cad de acord nici asupra procedurii
Surse din PSD susțin că liberalii nu și-au exprimat nemulțumirea pentru Toni Greblă în fața lui Marcel Ciolacu.
Social-democrații îi acuză pe liberali că au refuzat propunerea de a organiza o ședință a Birourilor Permenente Reunite care ar fi trebuit să aibă loc săptămâna aceasta, fără vreo explicație.
Aceleași surse spun însă că nu este un subiect care „să ardă” sau care să fi aprins, deocamdată, spiritele în Coaliție.
Este de așteptat ca, odată începută procedura, depunerea candidaturilor, audierile și votul în plenul reunit să dureze o săptămână, chiar două.
Așa că, acum, scenariul plauzibil pe termen scurt este ca un vicepreședinte al AEP să preia conducerea interimar, până când PSD și PNL se pun de acord.
Scenariul interimatului
Demisia lui Mitulețu-Buică va intra în vigoare pe 13 februarie, iar atribuțiile vor fi preluate de unul dintre cei doi vicepreședinți - Marian Muhuleț sau Zsombor Vajda.
Sursele PSD spun că niciunul dintre cei doi actuali vicepreședinți nu ar putea să fie propus ca șef cu drepturi depline al AEP, pentru că nu sunt agreați de partid.
Liberalii sunt pe aceeași lungime de undă la acest capitol, interimatul va fi pe o perioadă limitată, dar prezic negocieri îndelungate.
„Nu văd mai devreme de o lună să se finalizeze procedura de înscriere, audierile și votul din plen”.
PNL vrea discutarea la pachet a tuturor funcțiilor care urmează să intre în această sesiune în dezbaterea Parlamentului, nu doar șefia AEP, ceea ce ar putea complica și mai mult negocierile.
Demisie cu efect întârziat
Constantin Mitulețu-Buică și-a anunțat demisia de la șefia AEP pe 11 ianuarie, după ce Agenția Națională de Integritate (ANI) a depus o plângere pe numele său la Parchetul General.
El este acuzat că și-a angajat cumnata în instituția pe care o conducea, pe un post de consilier. Șeful demisionar al AEP a recunoscut că a aprobat angajarea rudei, dar spune că a respectat legislația.
Noul președinte AEP, responsabil de alegerile din 2024
Mai multe organizații și asociații non-guvernamentale, printre care Expert Forum, ActiveWatch, CeRe și Funky Citizens, au adresat, luni, o scrisoare președinților celor două camere ale Parlamentului, în care le solicită „să aleagă responsabil” viitorul președinte al AEP.
Potrivit acestora, votul privind noul șef trebuie să fie public, iar procesul de selecție să fie transparent și echitabil, deoarece „anul 2024 va fi un an crucial pentru România”, fiind pentru prima dată în istorie când vor trebui organizate patru runde diferite de alegeri: parlamentare, europarlamentare, locale şi prezidenţiale.
Ce solicită ONG-urile în privința noului șef al Autorității Electorale Permanente
Printre condițiile cerute de societatea civilă se numără:
- Profesioniști recunoscuți, cu cel puțin 10 ani de experiență în domeniul juridic sau administrativ și cu experiență în domeniul proceselor electorale sau în mediul academic;
- Persoane care în ultimii 8 ani nu au deținut funcții de conducere în partide sau formațiuni politice, la nivel local, județean sau național, și nici nu au deținut demnități politice numite sau alese, precum cele de parlamentar, ministru, prefect, președinte CJ sau primar;
- Persoane care nu au fost implicate în dosare penale, nu au fost sancționate pentru fapte din sfera incompatibilităților și conflictelor de interese și nu sunt în atenția publicului pentru abateri de la normele de integritate academică.
Organizațiile nonguvernamentale mai spun că este nevoie de transparență și numirea unui profesionist, deoarece „funcționarii AEP au fost marcați în ultimii ani de numeroase scandaluri legate de corupție, lipsă de integritate, concedieri abuzive și angajări controversate, lipsă de transparență, precum și deficiențe în organizarea alegerilor”.
De altfel, independența și echidistanța AEP sunt puse la îndoială, deoarece, mai spun ONG-urile, Autoritatea Electorală a solicitat, fără nicio justificare, suplimentarea sumelor alocate din subvenții pentru partidele politice, în numeroase rânduri.
Bani publici „la secret” pentru presă favorabilă
Abia la finalul anului trecut, Autoritatea Electorală Permanentă a propus ca formațiunile politice care primesc subvenție de la stat să nu poată cheltui mai mult de 30% din sumă pentru presă și propagandă. În prezent, proiectul se află în analiză, la Guvern.
De-a lungul ultimilor doi ani, Europa Liberă a prezentat, într-o serie de articole, felul în care PSD și PNL folosesc bani publici pentru a plăti, în secret, firme care asigură prezența „pozitivă" în publicații online, fără ca cititorii să fie avertizați că citesc un conținut plătit.
Dacă inițial PNL a respectat principiul transparenței, după ce secretar general al formațiunii a devenit Lucian Bode, formațiunea a abordat strategia PSD - refuzul de a spune unde merg banii pentru presă și propagandă.
Potrivit politologului Cristian Pîrvulescu, „chiar dacă partidele nu vor finanța presa, grupurile de presă, care au în spate grupuri economice, uneori cu rădăcini în afara țării, vor juca în continuare un rol foarte important".
Acesta a precizat în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă că deși Comisia Europeană încearcă să propună în momentul de față o serie de mecanisme care să asigure „ceva mai mult echilibru, în final, totul depinde de statele membre, depinde de domnul Orbán, de exemplu, care este stăpânul absolut al presei din Ungaria".
