Linkuri accesibilitate

Șeful NATO la București: „Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige”. România cere mai mult sprijin pe Flancul Estic


Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, este primit de președintele României, Klaus Iohannis
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:32 0:00

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, este primit de președintele României, Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a cerut luni, după o întrevedere cu șeful NATO la București, mai mult sprijin pe Flancul Estic, pentru ca „în cazul unui atac să se știe clar cine și ce trupe trimite”. Jens Stoltenberg a lăudat Bucureștiul pentru sprijinul acordat Ucrainei.

UPDATE 29 noiembrie 2022. Înainte de începerea Reuniunii NATO de la Palatul Parlamentului, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că aliații NATO au ajutat și vor ajuta Ucraina la un nivel fără precedent, inclusiv pentru reconstruirea infrastructurii distruse.

„Sunt efecte uriașe ale atacurilor, ucrainenii reușesc să distrugă o parte din dronele și rachetele care îi atacă, dar nu pe toate. E dureros să vedem distrugerile provocate de ruși și tocmai din acest motiv trebuie să facem mai mut”, a spus Jens Stoltenberg.

Secretarul general NATO a spus că se așteaptă ca mesajul miniștrilor de Externe care se întâlnesc la București să fie acela de a face mai mult pentru Ucraina, „inclusiv prin a livra mai multe sisteme aeriene, muniție și piese de schimb”.

„Nu e vorba doar de a trimite mai multe arme Ucrainei, trebuie să ne asigurăm că ele pot fi folosite pentru a distruge rachetele Rusiei”, a spus Stoltenberg.


****

ȘTIRE INIȚIALĂ. „Este nevoie de mai multă forță de apărare de descurajare pe flancul estic – am spus de la început”, a precizat președintele României, la finele unei întrevederi pe care a avut-o la Palatul Cotroceni cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Șeful Alianței Nord-Atlantice a venit la București pentru a participa la reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO, care are loc în perioada 29 - 30 noiembrie.

În conferința de presă de după întâlnirea dintre cei doi, răspunzând unei întrebări, Klaus Iohannis a precizat că „este nevoie de un număr sporit de militari aliați”.

„Dar asta nu este suficient”, a completat acesta.

„Pentru a putea reprezenta o descurajare solidă este nevoie de echipamente – prepoziționate – despre aceste lucruri am discutat la summitul de la Madrid, însă este nevoie de concretizarea acestor decizii. La Madrid decizia a fost mai degrabă generică, dar acum doresc – cel puțin asta a fost partea mea – să trecem la fapte”, a spus Klaus Iohannis, întrebat dacă România ar avea nevoie de o prezență aliată întărită față de deciziile de la Madrid.

Klaus Iohannis: „În cazul unui atac să se știe clar cine și ce trupe trimite”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:42 0:00

El a adăugat că „este nevoie de planuri de foarte concrete ca în cazul unui atac să se știe clar cine și ce trupe trimite. Nu putem lăsa astfel de decizii pe ultimul moment. Este nevoie de dezvoltarea unor structuri logistice – pentru carburanți și așa mai departe.”

Jens Stoltenberg: NATO își întărește prezența de la Marea Baltică până la Marea Neagră

La rândul său, Jens Stoltenberg a salutat contribuția României la securitatea comună, menținerea contribuției de peste 2% la bugetul NATO și sprijinul acordat refugiaților ucraineni.

„Ați contribuit și contribuiți la securitatea comună în foarte multe moduri. Există grupuri de luptă și în Polonia, la care ați contribuit, și în Kosovo, și în Irak. Aveți și un sistem cheie pentru un sistem de apărare NATO-antirachetă. Vă multumesc pentru puternicul angajament de a menține alocațiile bugetare pentru Apărare la 2% și peste.”

Noul concept strategic al NATO, adoptat la Madrid în vara anului 2022

Șefii de stat și de guvern din țările membre NATO au aprobat în vara acestui an un nou concept strategic pentru Alianță, care stabilește prioritățile, sarcinile de bază și abordările sale pentru următorul deceniu.

A fost marcată, astfel, o schimbare fundamentală în descurajarea adversarului și apărarea NATO, precum și de un sprijin puternic pentru Ucraina pe termen lung și o cooperare și mai strânsă cu partenerii.

Noul concept strategic este „un plan pentru cum să ducă NATO în viitor într-o lume tot mai competitivă și mai periculoasă”, a spus atunci Jens Stoltenberg. La aceeași reuniune, liderii au luat și decizia istorică de a invita Finlanda și Suedia să devină membre NATO”, printr-un acord trilateral încheiat între Turcia, Finlanda și Suedia.

Conceptul descrie mediul de securitate cu care se confruntă Alianța, reafirmă valorile sale și explică scopul cheie al NATO de a asigura apărarea colectivă a țărilor membre.

Acesta stabilește în continuare cele trei sarcini de bază ale NATO: de descurajare și apărare, prevenirea și managementul crizelor, securitatea cooperativă.

Documentul definește Rusia drept „amenințarea cea mai semnificativă și directă” la adresa securității Aliaților, în timp ce se adresează Chinei pentru prima dată și provocărilor pe care le ridică Beijingul față de securitatea, interesele și valorile Aliaților.

De asemenea, el a vorbit despre modul în care președintele rus Vladimir Putin încearcă să distrugă serviciile de bază pentru populație și să folosească „iarna ca pe o armă.”

„Trebuie să fim pregătiți pentru alte atacuri, iar aliații și-au sporit sprijinul cu sisteme avansate de apărare antiaeriană”, a spus șeful NATO, întrebat cum își adaptează NATO ajutorul pentru Ucraina.

El a spus că „suntem în cea mai mare criză de securitate dintr-o întreagă generație”, un motiv în plus pentru a discuta despre securitatea în regiunea Mării Negre, „o regiune de extremă importanță pentru întregul NATO.”

„Am discutat și despre războiul Rusiei în Ucraina. În contextul acestei agresiuni, NATO își întărește prezența de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Am constituit noi grupuri de luptă, inclusiv cel condus de Franța aici, în România, avioane de vânătoare din Canada țin cerurile în siguranță, iar rachetele Patriot întăresc apărarea”, a spus Stoltenberg.

Jens Stoltenberg: „Nu putem să-l lăsăm pe Putin să câștige”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:09 0:00

„Este un mesaj clar că NATO se află aici și vom face tot ce este necesar pentru a apăra toți aliații. Aici, la București, miniștrii apărării din NATO vor căuta modalități de a sprijini în continuare Ucraina și de a face față Rusiei în Bosnia-Herțegovina, Moldova și Georgia. V-ați dovedit o gazdă generoasă pentru un număr uriaș de refugiați, ați facilitat exportul a milioane de tone de cereale din Ucraina pentru a ușura criza alimentară mondială, ați asigurat sprijin militar semnificativ Ucrainei. Nu putem să-l lăsăm pe Putin să câștige, pentru că ar arăta altor lideri că se pot atinge țeluri prin forță și ar fi o lume mult mai periculoasă pentru noi toți și este pentru interesul nostru de securitate să sprijinim Ucraina”, a declarat Jens Stoltenberg.

Klaus Iohannis: Acțiunile Rusiei reprezintă o încercare deliberată de a distruge ordinea mondială

Klaus Iohannis și Jens Stoltenberg au discutat despre situația generată de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, cu accent asupra flancului estic și al Mării Negre, precum și despre necesitatea implementării cât mai rapide a deciziilor adoptate la summitul NATO de la Madrid.

„Am evaluat astăzi împreună situația de securitate a spațiului euroatlantic generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cu accent asupra Flancului Estic și a zonei Mării Negre. (...) Împreună cu Secretarul General Stoltenberg, am remarcat progresele substanțiale pe care le-am realizat la nivel aliat în decursul celor aproape 10 luni care au trecut de la ultima sa vizită în România. Aceste progrese se reflectă într-o postură semnificativ întărită a NATO pe Flancul Estic, inclusiv în țara noastră și în regiunea Mării Negre. Astfel, din luna februarie și până în prezent, NATO și aliații noștri au desfășurat efective importante în România, cu rol de descurajare, reasigurare și apărare, astfel încât, în prezent, găzduim aproximativ 5.000 de militari aliați”, a spus Klaus Iohannis, în conferința de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Grupul de luptă NATO din România se află în plin proces de dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește elementele care să-i permită creșterea la nivel de brigadă, a spus șeful statului român.

România va contina să se coordoneze cu Franța, care este națiune-cadru, alături de Olanda, Belgia și Luxemburg, pentru a atinge capacitatea operațională deplină a acestei structuri cât mai curând.

Totodată, șeful statului român a subliniat importanța sprijinului ferm pe care Ucraina trebuie să-l primească pentru a-și apăra suveranitatea, integritatea și independența Ucrainei, precum și importanța sprijinirii Republicii Moldova, țara cel mai puternic afectată de războiul din Ucraina.

„În cadrul întâlnirii de astăzi am evidențiat, de asemenea, sprijinul ferm – și concret – al României pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei. Am subliniat importanța unei susțineri sporite a Alianței atât pentru Ucraina, cât și pentru partenerii NATO cei mai vulnerabili din regiune – Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina”, a mai spus Klaus Iohannis.

România va continua să ofere asistență multidimensională Kievului pe toate palierele.

„În aceeași măsură, după cum cunoașteți, depunem eforturi susținute în sprijinul Republicii Moldova pentru a depăși dificultățile de ordin social, economic și energetic generate de războiul din Ucraina. O temă complementară o reprezintă creșterea rezilienței strategice în regiunea Mării Negre, care include aspecte-cheie precum securitatea energetică sau libertatea de navigație”, a mai spus șeful statului român.

Implementarea Conceptului Strategic va conduce la un rol sporit pentru NATO, de care depinde nu doar securitatea spațiului euroatlantic, ci și stabilitatea ordinii internaționale bazate pe reguli și principii, a explicat Klaus Iohannis.

„Acțiunile Rusiei reprezintă o încercare deliberată de a submina și distruge această ordine. De modul în care alegem să răspundem acestei provocări va depinde în mare măsură cum va arăta viitorul lumii noastre. De aceea avem nevoie mai mult ca oricând de un NATO puternic și solidar și mă aștept ca Reuniunea Ministerială care începe mâine să reconfirme acest obiectiv. ”

Ce trupe aliate acționează pe teritoriul României sau pot interveni în situații de criză

În luna mai a acestui an, președintele Klaus Iohannis a aprobat sporirea trupelor aliate aflate în România, forţe aeriene şi terestre cu rol de descurajare, dar şi de unităţi specializate în culegerea de informaţii.

„Pe fondul situaţiei existente şi a intenţiilor Federaţiei Ruse de a-şi reafirma statutul de mare putere regională, a fost întocmit la nivelul Comandamentului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SHAPE) Planul pentru operaţionalizarea ariei de responsabilitate a Comandantului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR)”, le-a transmis Iohannis parlamentarilor români în primăvara acestui an.

Tot atunci, preşedintele a anunţat Parlamentul că a aprobat dislocarea de trupe aliate în România, după analiza NATO, la cererea autorităților române.

Astfel, s-a dispus dislocarea, la nevoie, a „Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată - VJTF în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare. VJTF (Very High Readiness Joint Force), cel mai rapid instrument de răspuns al NATO, care permite dislocarea a 40.000 de soldați în câteva zile.

Instrumentul a fost creat în 2014 ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi la crizele din Orientul Mijlociu. În 2022, o brigadă franco-germană de 3.500 de oameni serveşte drept nucleu al VJTF, în timp ce Polonia, Spania şi Portugalia se vor alătura trupelor.

Președintele a mai aprobat și dislocarea unor misiuni în Marea Neagră de creştere a vigilenţei în cadrul componentei navale (eVA), cu o grupare navală din cadrul celei permanente de luptă a NATO, și sporirea componentei aeriene (ePA) a unor aeronave aparţinând SUA, Italiei şi Germaniei, precum şi a unor elicoptere aparţinând Marii Britanii şi SUA.

Flota aeriană aliată care operează în România este formată din 8 aeronave F-16 Fighting Falcon ale US Air Force şi 4 aeronave F/A-18 Super Hornet, din cadrul Forţelor Navale ale Statelor Unite ale Americii în Europa şi 2 aparate F-35 Lightning II de generaţia a V-a ale US Air Force.

Toate aceste aeronave pot decola de urgență de pe Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă” de la Borcea. Lor li se alătură şi 8 aeronave Eurofighter Typhoon din cadrul Forţelor Aeriene Italiene, care constituie Detaşamentul Black Storm, 6 aeronave Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Germane şi 4 aeronave Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Regale Britanice (RAF) care execută misiuni de poliţie aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Ele se alătură celor 17 avioane F-16 A/B Fighting Falcon ale Forţelor Aeriene Române, care execută în misiuni de poliţie aeriană la graniţele NATO.

De asemenea, Iohannis a mai aprobat dislocarea în Marea Neagră şi la graniţa cu Ucraina a unor capabilităţi de informaţii, supraveghere şi cercetare care aparțin SUA și dislocarea în România a 500 de militari francezi care au venit în România pentru consolidarea prezenței NATO pe Flancul Estic. Ei au venit cu vehicule de luptă VAB (Véhicule de l’Avant Blindé), VBL (Véhicule Blindé Léger) şi PVP (Petit Vehicule Protégé).

De asemenea, șeful statului a mai aprobat intrarea, staționarea și operarea în România a Batalionului STRYKER al SUA, format din aproximativ 1.000 de militari, pentru misiuni NATO de descurajare şi apărare.

Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, pe teritoriul Românei erau dislocați 1.000 de militari americani la baza de la Mihail Kogălniceanu, organizați ca grup de luptă, cu blindate şi elicoptere de atac şi transport. Lor li s-au alăturat militarii care operează dronele MQ-9 Reaper de la Câmpia Turzii şi 200 de specialişti care asistă scutul antibalistic de la Deveselu.

Înainte de întâlnirea cu șeful statului român, Jens Stoltenberg a fost primit, la Palatul Victoria, de premierul Nicolae Ciucă și de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.

Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO de la București este prima în acest format organizată de România de la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică şi al doilea eveniment formal NATO de nivel înalt găzduit de România, după Summitul de la Bucureşti din 2008.

Avionul Tarom cu care a venit șeful NATO la București a fost escortat de 2 avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române. Jens Stoltenberg a fost fotografiat făcându-le cu mâna, prin hublou, piloților români.

Momentul a fost surprins și de Oana Lungescu, șefa comunicării NATO, fost jurnalist BBC. „Bun venit în București 🇷🇴 cu un F16 românesc. De neimaginat, din atâtea privințe, când mi-am părăsit orașul natal, acum peste 45 de ani.”

Miniștrii de Externe NATO se întâlnesc în această săptămână la București pentru a discuta despre protejarea Flancului Estic al NATO, inclusiv a României și poziția față de China.

La întâlnire vor participa inclusiv miniștrii de Externe ai Finlandei și Suediei, aflate în procesul de aderare la alianța nord-atlantică, precum și șefii diplomației din Bosnia și Herțegovina, Moldova și Georgia.

Pe agenda șefilor diplomațiilor din țările NATO se va afla problema securității Flancului Estic și de la Marea Neagră, după ce ultima a fost numită parte din noul concept strategic al Alianței la summit-ului din această vară de la Madrid.

Miniștrii de Externe vor discuta și despre rivalitatea strategică cu Beijing-ul.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG