Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice este încă în plin proces de numire a noii conduceri. Doar că există, din nou, probleme cu selecția președintelui și vicepreședinților.
Tot din cauza unor vicii în procedura de selecție, fosta conducere a demisionat. De operaționalizarea agenției depinde acordarea unei tranșe de 400 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Surse guvernamentale au declarat pentru economedia.ro că e posibil ca procesul de selecție să fie reluat.
În iulie 2024, întreaga conducere a Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), adică președintele și cei doi vicepreședinți, și-a dat demisia.
Decizia a venit la solicitarea premierului Marcel Ciolacu ca urmare a dezvăluirilor din presă privind posibile conflicte de interese și nereguli în procesul de selecție al șefilor.
Comisia Europeană, la rândul ei, a trimis o scrisoare Guvernului României în care semnala aceleași nereguli.
Despre subiect, Europa Liberă a scris aici:
Pentru a asigura continuitatea activității agenției, conducerea interimară a fost preluată de Ciprian Hojda, unul dintre foștii vicepreședinți, până la numirea unei noi echipe manageriale.
Pe 21 octombrie 2024, Corina Crețu, fost comisar european, a fost numită președinte interimar al AMEPIP, până la numirea noii conduceri, printr-o decizie semnată de premierul Marcel Ciolacu.
Concursul pentru noua conducere a Agenției
Pe 21 ianuarie, Guvernul a declanșat procedura de selecție a noii conduceri a AMEPIP.
Anunțul a fost publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului (SGG), în subordinea căruia este agenția, iar criteriile de eligibilitate și selecție impuse erau stricte.
„Procesul de selecție se derulează în contextul îndeplinirii Jalonului 440 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având ca scop operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP)”, scrie în anunț.
Comisia de selecție era formată din reprezentanți ai SGG și Ministerului de Finanțe, cărora li s-a alăturat un evaluator independent, angajat de SGG – o firmă de consultanță.
Ca să fie eligibili, candidaților li se impunea, printre altele, să aibă:
- studii superioare finalizate cu diplomă de licență în domeniul juridic, economic, al administraţiei publice, managementului sau cu diplomă echivalentă;
- experienţă profesională de cel puţin 10 ani în domeniul economic sau financiar, management sau juridic;
- cel puţin șapte ani în funcţii de conducere executivă în societăţi cu capital privat, în întreprinderi publice sau în funcţii de conducere în administraţia publică, perioadă în care a exercitat atribuţii de conducere sau supraveghere asupra unor întreprinderi publice;
- cunoașterea unei limbi de circulație internațională dovedită cu un certificat sau alt document relevant.
Iar selecția urma să se facă pe baza unor citerii:
- competenţe în domeniul guvernanţei corporative;
- competenţe în administraţia publică;
- competenţă managerială;
- viziune şi planificare strategică;
- capacitate de luare a deciziilor şi de evaluare a impactului acestora;
- abilităţi de comunicare şi negociere;
- capacitate de analiză şi sinteză;
- abilităţi de relaţionare;
- experienţă de lucru în cadrul sau în colaborare cu organizaţii internaţionale.
Termenul limită de depunere a dosarelor a fost 24 februarie.
Pentru poziția de președinte al agenției s-au înscris 16 candidați, iar pentru vicepreședinți – 22.
La ultima probă din procedura de selecția s-au calificat șapte candidați, din care au fost aleși cei trei, pentru cele trei poziții de conducere.
Probleme și în această procedură de selecție
Anunțul de recrutare pentru noua conducere nu a avut o acoperire națională adecvată și nu a inclus recomandările Comisiei Europene, esențiale pentru atragerea unor candidați cu un nivel ridicat de competență, scrie economedia.ro.
Iar în etapa de evaluare a dosarelor depuse de candidați nu a fost respectat criteriul privind experiența reală de cel puțin șapte ani în funcții de conducere executivă.
În schimb, au fost acceptate ca experiență relevantă perioade în care candidații au fost administratori ai propriilor firme, au condus asociații sau au activat în instituții cu rol de supraveghere, chiar dacă funcțiile ocupate nu presupuneau supravegherea directă a unei întreprinderi, conform aceleiași surse.
Neregulile au fost semnalate în raportul depus de expertul independent. Acesta a concluzionat că niciunul dintre dosarele depuse nu îndeplinea condițiile minime necesare pentru a avansa în etapa următoare.
Cei trei candidați care au ajuns pe lista finală pentru numirea în conducerea AMEPIP și care ar urma să fie propuși pentru numire sunt:
- Adrian George Foghiș (44 de ani) - membru al Partidului Național Liberal (PNL), originar din Oradea. Între 2008 și 2012 și între 2015 și 2021, Foghiș a fost director general al Zonei Metropolitane Oradea. În martie 2021, a fost numit secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. A fost membru provizoriu în consiliile de administrație de la Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile și Compania Națională de Investiții Rutiere. Este considerat „omul lui Bolojan”, scrie economedia.ro.
- Claudiu Marinel Mureșan (54 de ani), fost senator al Uniunii Salvați România (USR). În 2023, Claudiu Mureșan a demisionat din USR și a activat ca senator neafiliat. Ulterior, s-a alăturat grupului parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD), iar pe 16 octombrie 2023 a fost numit președinte al Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială din Senat. A fost timp de șase ani director econimic la o firmă din Mediaș, apoi membru în consiliul de administrație la Automecanica SA. Din 2008 până în 2011 a fost director general la Forster Ro, filiala din România a unei companii din Austria. Din 2015 în 2020, a fost director general la Classman Bitech SRL.
- Soriana Popescu (49 de ani). A fost, între 2006 și 2013, director general la Simplu Credit IFN Sa, apoi, din 2020 în 2023, director la Ascenson Contact Centre. În paralel, a lucrat și la propria firmă.
Conform unor surse economedia.ro, Guvernul ia în calcul reluarea procedurii, deși comisia de selecție a trimis un raport prin care propunea numirea celor trei, fără să țină cont de opinia evaluatorului independent.
Europa Liberă a contact Secretariatul General al Guvernului pentru un punct de vedere dar nu am primit răspuns până la publicarea acestui articol. Evaluatorul independent a refuzat să comenteze.
Pierde sau nu România banii din PNRR
Pe 15 octombrie 2024, Comisia Europeană a a comunicat o evaluare parţial pozitivă asupra cererii de plată numărul trei din PNRR, prin care România solicitase deblocare unei tranșe de 2,2 miliarde de euro din programul european.
Comisia a informat că, din totalul de 74 de jaloane şi ţinte câte a avut cererea de plată, un număr de 68 de ţinte şi jaloane sunt îndeplinite, iar şase nu sunt îndeplinite în totalitate/sunt parţial îndeplinite.
Printre jaloanele neîndeplinite, Comisia menționa și numirea unei noi conduceri la AMEPIP.
„Acolo deja a fost reluată procedura, estimarea noastră este că reluarea procedurii se va realiza în luna ianuarie a anului 2025”, declara ministrul de atunci al Investițiilor Europene, Adrian Câciu, la o zi după sosirea scrisorii Comisiei Europene, citat de mediafax.ro.
Tot el spunea că există un termen de șase luni pentru îndeplinirea jaloanelor menționate de comisie: „cu alte cuvinte, ceea ce se suspendă se poate încasa într-un termen de șase luni, nu se aşteaptă șase luni, dacă din jaloanele acestea vor rezolvate mai repede, cum ai rezolvat jalonul aşa şi încasezi banii”.
Ceea ce, în termenii explicați atunci de Adrian Câciu, ar fi însemnat că 15 martie era data limită impusă de Comisia Europeană pentru îndeplinirea jalonului prin numirea noii conduceri AMEPIP.
În ianuarie a venit o altă interpretare a termenului de la Marcel Boloș, noul ministru al Investițiilor Europene. Acesta considera că termenul de șase luni începe din momentul în care Curtea Constituțională dă o decizie cu privire la Legea pensiilor militare, un alt jalon PNRR, inclus în aceeași scrisoare a Comisiei Europene.
„Probabil că aceasta se va întâmpla după ce CCR se va pronunţa, pe data de 4 februarie, asupra pensiilor militarilor şi, apoi, în cele şase luni care curg oficial, să reuşim măsuri, inclusiv cu AMEPIP-ul, să nu uităm că şi acolo avem procedura pentru numirea preşedinţilor şi vicepreşedinţilor, care de asemenea costă România alte 400 de milioane de euro”, declara Marcel Boloș, la Antena3, pe 20 ianuarie.
Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională pe 11 martie legea care urma să completeze sistemul pensiilor militare.
România mai are 20 de miliarde de euro de încasat de la Comisia Europeană, până pe data de 31 august 2026, din cele 29 de miliarde care i-au fost alocate prin PNRR.
„E un timp extrem de scurt şi o valoare enormă pentru România şi pentru investiţiile asumate în cadrul PNRR”, a mai spus Marcel Boloș.
Ce este și ce va face AMEPIP
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și-ar asigura un buget de peste 100 de milioane de lei (20 de milioane de euro) anual prin tariful de monitorizare de 0,1%.
Ce face/ce este:
- organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului;
- are rolul de a elabora politica de proprietate a statului, care se aprobă prin lege, la propunerea Guvernului, de a coordona şi monitoriza implementarea acţiunilor şi politicilor de guvernanţă corporativă la nivelul autorităţilor publice tutelare, respectiv de a aplica sancţiuni pentru abaterile identificate;
- are responsabilitatea finală de a asigura o procedură de selecţie transparentă şi competitivă pentru numirea membrilor consiliului de administraţie, de a monitoriza, evalua şi controla aplicarea principiilor de guvernanţă corporativă, de a publica periodic rapoarte privind îndeplinirea indicatorilor-cheie de performanţă, precum şi de a aplica sancţiuni;
- este condusă de un preşedinte, asimilat funcţiei de secretar de stat din punctul de vedere al salarizării, şi de doi vicepreşedinţi, asimilaţi funcţiei de subsecretar de stat din punctul de vedere al salarizării. AMEPIP are un secretar general, înalt funcţionar public, numit şi eliberat din funcţie în condiţiile legii;
- preşedintele şi vicepreşedinţii AMEPIP sunt numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea secretarului general al Guvernului, în urma derulării unui proces de selecţie competitiv şi deschis organizat potrivit prevederilor prezentei hotărâri;
- mandatul preşedintelui, respectiv al vicepreşedinţilor AMEPIP este de patru ani şi poate fi reînnoit o singură dată;
- numărul maxim de posturi al AMEPIP este de 88, fără demnitari şi numărul de posturi aferent cabinetelor acestora.
AMEPIP a fost înființată în luna iulie 2023, în contextul în care Guvernul se chinuia să țină deficitul bugetar sub control prin reducerea cheltuielilor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
