Linkuri accesibilitate

Septimius Pârvu: Buletinul de vot nu se anulează chiar dacă e și o înjurătură pe el


O hotărâre a Biroului Electoral Central, care pune în acord mai multe articole din legile care privesc alegerile locale, stabilește că votul exprimat la alegerile de duminică este valabil chiar dacă un alegător optează să lase mesaje în interiorul buletinului de vot, atâta vreme cât votul este corect exprimat.

Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale​ în cadrul Expert Forum​, crede că rostul prevederii din decizia BEC nu este atât de a da frâu liber mesajelor pe care alegătorii ar dori și ar putea să le transmită clasei politice, profitând de prezentarea la urne, cât de a asigura o aplicare unitară a legii din partea birourilor electorale, care ar putea fi ispitite să anuleze un vot corect exprimat din cauza unor mesaje mai slobode în exprimare.

Practic, hotărârea Biroului Electoral Central nu modifică în niciun fel legea pentru că avem această prevedere în Legea 115 privind organizarea alegerilor, adică ne zice ce e vot nul și ce e vot valid, doar că, la modul în care este formulat în decizia BEC, este mai clar care sunt categoriile și ce înseamnă vot valid. (...) În România, semnul votului este ștampila, în alte țări se votează cu pixul. Ar fi o discuție dacă e ok să scrii și altceva, dar având în vedere că în România votăm cu ștampila, nu văd o problemă. Dățile trecute au existat discuții dacă este o problemă că se înjură (în scris, pe buletinul de vot – n.r.) și dacă un astfel de buletin mai rămâne valabil. Nu contează ce scrie pe el, poate să fie și o laudă și o înjurătură, că buletinul este valabil atât timp cât celelalte condiții sunt respectate (...). Poate fi o metodă prin care oamenii să scrie pe buletinele de vot ce părere au despre un candidat. (...) Nu au voie să anuleze buletinul dacă scrie ceva pe el. (...) Problema este, și o știu și din experiența noastră cu observarea la vot, că anumite birouri electorale anulau acele buletine. Mesajul BEC este că acele buletine trebuie să fie validate, pentru a se asigura că toată lumea aplică la fel legea”, a explicat Septimius Pârvu.

El spune că o problemă apare abia atunci când inscripțiile de pe buletul de vot ar sugera o înțelegere între ales și alegător, în condițiile în care ultimul ar lăsa, astfel, un mesaj de la cel votat către membrii secției de votare sub forma unui semn discret.

Există o discuție dacă alegătorul poate lăsa anumite semne pentru membrii comisiei. Aici este o problemă. Pentru că, o steluță, de exemplu, ar putea fi semn al unei discuții cu un anumit candidat, care îl mituiește și apoi îi zice să lase o steluță sau trei puncte pe buletinul de vot pentru a ști că e buletinul său. E adevărat, aici este o problemă”, spune specialistul în procese electorale.

Votul în alb, mai eficient decât o înjurătură

În opinia sa, prevederea adoptată recent de BEC nu va duce neapărat la o creștere a prezenței la vot doar pentru că alegătorilor li s-a înlesnit astfel o „platformă” directă prin care să-și transmită mesajele către clasa politică.

Expertul crede că o formă mult mai eficientă de protest ar fi votul în alb, ca formă de boicot. Care nu este vot nul, așa cum s-ar putea crede, buletinul rămânând valid.

Ar fi fost interesant și poate va fi pentru alte tipuri de alegeri să avem și votul alb. Adică buletinul să fie valid, să nu votezi cu nimeni. Aceasta ar fi fost o metodă de exprimare a boicotului: să mergi la alegeri dar pur și simplu să nu vrei să votezi cu nimeni. Cred că ar fi o chestiune interesantă. În România, la aceste alegeri, dacă lași buletinul alb votul este nul. Ar putea exista o căsuță cu „niciunul”. Ca mesaj arăți, astfel, că nu votezi cu nimeni.”

Ce prevede hotărârea BEC

Biroul Electoral Central a definit într-o hotărâre adoptată vineri, pentru o aplicare unitară a legii, care sunt condițiile în care buletinele de vot sunt valabile și când anume voturile sunt anulate.

Hotărârea 108 privește aplicarea unitară a dispozițiilor articolului 93 alin. (1), litera i) din Legea 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Potrivit primului articol al Hotărârii 108/2020 a Biroului Electoral Central, sunt considerate voturi valabil exprimate, buletinele de vot pe care opțiunile alegătorilor au fost exprimate în oricare dintre următoarele modalități:

a)ştampila cu menţiunea „VOTAT’’ este aplicată în interiorul unui singur patrulater;

b)ştampila cu menţiunea „VOTAT” depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă (inclusiv situaţia în care ştampila atinge doar un patrulater);

c)ștampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise diverse menţiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletinul de vot);

d)ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a aplicat una sau mai multe ştampile fără să atingă vreun alt patrulater.

Potrivit articolul 2 al aceleiași hotărâri, sunt considerate voturi nule, următoarele buletine de vot găsite în urnele de vot:

a)buletinul de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare;

b)buletinul de vot care are alt model decât cel legal aprobat;

c)buletinul de vot pe care a fost aplicată o ştampilă cu menţiunea „VOTAT” care are alt model decât cel legal aprobat;

d)buletinul de vot pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea „VOTAT”;

e)buletinul de vot pe care ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată în două sau mai multe patrulatere;

f)buletinul de vot pe care ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată în două sau mai multe patrulatere, chiar dacă unele ştampile au fost tăiate/anulate de alegător;

g)buletinul de vot pe care ştampila cu menţiunea „VOTAT” a fost aplicată în exteriorul patrulaterelor şi nu atinge niciun patrulater;

h)buletinul de vot pe care ştampila cu menţiunea „VOTAT” atinge două sau mai multe patrulatere.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG