Într-un interviu pentru Europa Liberă, medicul Șerban Damian, nutriționist sportiv acreditat Comitetul Olimpic Internațional, vorbește despre motivele pentru care românii nu fac sport.
Ce soluție ai pentru a face sport chiar și atunci când ai un program de muncă de 10-12 ore pe zi, eventual într-un birou?
Statisticile Eurostat arată că peste 60% dintre români sunt supraponderali, iar România se află pe locul 9 din 32 la acest capitol în Uniunea Europeană.
Datele de la Eurostat sunt confirmate de Institutul Naţional de Statistică, care arată că, în 2022, peste 62% dintre români erau supraponderali.
Printre cauze se numără și lipsa mișcării. Statistic, românii sunt sedentari.
Medicul Șerban Damian spune că tentațiile precum internetul sau programele TV – ba chiar și mersul la mall – sunt printre principalii competitori ai sportului în programul zilnic al majorității românilor.
„Unii medici le spun pacienților să-și prioritizeze activitatea fizică. Asta înseamnă inclusiv să-ți găsești un serviciu mai ușor. Sigur că suntem în perioade de dezvoltare, vrem să avansăm, să câștigăm mai mult, dar timpul trece și lipsa activității fizice te costă la un moment dat, mai spre bătrânețe”, arată medicul.
1. Europa Liberă: Zilele acestea îi admirăm pe sportivii români de la Jocurile Olimpice de la Paris pentru performanțele lor. Dar statistica arată că peste 60% dintre români sunt supraponderali și printre ultimii la făcut sport în Europa. Lipsește cultura sportului?
Șerban Damian: Sportul de performanță și sportul de masă – adică mișcarea pentru sănătate – sunt două lucruri complet diferite.
Dacă ne uităm către zona de sport de masă, în toate statisticile apărem la coada clasamentului, cel puțin în Uniunea Europeană.
Sunt mai mulți factori pentru care nu facem sport în masă. Pe de o parte, pentru că după Revoluție cel puțin s-a pierdut cultura mișcării pentru sănătate, adică să faci mișcare doar ca să fii sănătos.
Înainte, din motive politice, exista o tendință mai mare de a stimula populația să facă sport și de aceea exista și o bază mult mai mare de selecție pentru sportul de performanță.
Dacă ne uităm în istorie, România a avut participări la olimpiade cu foarte multe medalii, tocmai pentru că foarte multă lume era îndrumată către a practica un sport.
Mă refer la copii. Existând o bază de selecție, erau recrutați mai mulți copii cu talent și așa ajungeam să avem mai mulți sportivi de valoare.
Nu spun că înainte era mai bine, dar politica comunistă era orientată către a stimula sportul pentru că se doreau rezultate și doreau să fim acolo în frunte în clasament.
Lucru care s-a prăbușit brusc odată cu Revoluția, așa cum multe alte lucruri s-au dus la vale. Nu trebuie să ne mirăm că și în sport s-a întâmplat același lucru.
S-a pierdut pentru niște mulți ani interesul către a educa populația tânără în sensul acesta de a se mișca, de a participa la activități sportive. A fost lăsată în degradare toată baza sportivă construită pe vremea comunismului. Abia ulterior, în ultimii zece ani, au început lucrurile să se schimbe.
Cred că există un mix de factori pentru care românii au ajuns sedentari: lipsa educației, lipsa interesului personal, a fondurilor. Internetul.
2. Europa Liberă: De ce ajung unele persoane să nu fie, practic, interesate în niciun fel de sport?
Șerban Damian: Este vorba de lipsa de interes în general pentru sănătate. Practic, oamenii sunt preocupați de cu totul alte lucruri în momentul de față.
Sunt distrași și acaparați de tot felul de tentații facile – de internet, televizor, mall și alte lucruri care îți fură timp și energie. Sunt mult mai la îndemână decât a ieși în parc să alergi sau să te duci la sală să practici un sport.
Sportul presupune disciplină, presupune consecvență, devotament, presupune să ai educația necesară – care să vină din familie și din școală – să fii îndemnat să faci treburile respective.
Am pierdut sau nu avem, de fapt, educația pentru a face aceste lucruri absolut necesare pentru sănătatea noastră. Și tocmai aici trebuie luptat.
Acum vedem că toate generațiile tinere sunt permanent cu telefonul în mână sau la calculator și nu mai ies nici să se miște, nici să se joace. Copiii fac ce văd la părinți și la profesori. Nu li se pare ceva natural să se miște, mai natural li se pare să petreacă ore întregi pe TikTok.
Mare parte din generațiile actuale vor avea mari probleme de sănătate la vârsta adultă. Citeam într-un studiu apărut recent că deja se înregistrează primele generații care vor trăi mai puțin decât părinții lor și vor avea probleme mai grave de sănătate decât părinții lor.
3. Europa Liberă: Dacă ai un program de 10-12 ore pe zi de muncă, cum ar trebui să-ţi gestionezi timpul astfel încât să faci și sport?
Șerban Damian: La un asemenea program este destul de dificil spre imposibil pentru un om să facă sport. Dacă lucrezi zece ore pe zi nu prea mai văd când ai mai putea să faci și sport.
Dar poți să faci în weekend sau poate găsești o zi pe săptămână mai lejeră și atunci îți programezi și sport.
Unii medici le spun pacienților că să-și prioritizeze activitatea fizică.
Asta înseamnă inclusiv să-ți găsești un serviciu poate mai ușor. Sigur că suntem în perioade de dezvoltare, vrem să avansăm, să câștigăm mai mult, dar timpul trece și lipsa activității fizice te costă la un moment dat, mai spre bătrânețe.
Așa că trebuie cumva să găsești echilibrul și să faci și mișcare, să-ți găsești acel life-work balance. Zici „da, lucrez, dar nu mai mult de opt ore, iar în restul timpului care îmi rămâne găsesc timp de câteva ori pe săptămână să fac și activitate fizică”.
Dar asta ține de fiecare dintre noi.
4. Europa Liberă: Cum alegem un sport de care să ne putem ține?
Șerban Damian: Fiecare avem preferințe personale – să faci un sport afară sau în interior, să faci un sport care presupune mișcare continuă gen o alergare, bicicletă sau un sport cu elemente de forță – cum ar fi antrenamentul de fitness. E foarte important să faci ceva care îți face plăcere, către care te duci relaxat, nu trebuie să fii împins de la spate pentru a face activitatea respectivă.
În al doilea rând, să faci cumva și ce ți se potrivește, pentru că dacă ești „un împiedicat”, poate că nu are sens să te duci să faci fotbal, de exemplu.
În al treilea rând, să fii apt pentru sportul respectiv, ceea ce presupune, să corespunzi dpdv medical. Și aici ar fi foarte bine ca oricine se hotărăște să facă un sport să ajungă și într-un cabinet de medicină sportivă, să facă o evaluare.
Dar mai sunt și alte criterii, care țin de organizare. Dacă îți propui faci un sport, dar trebuie să călătorești o oră până la baza sportivă, s-ar putea să te lași la un moment dat, pentru că e dificil.
Mai bine găsești ceva care e aproape de casă sau de serviciu. Sau poate vrei să faci ceva acasă – un program de yoga sau exerciții pe cont propriu. Cumva trebuie să se alinieze toate aceste elemente în așa fel încât să activitatea respectivă să fie plăcută, să nu devină o corvoadă, pentru la un moment dat vei renunța, vei pune sportul pe locul 14 între priorități.
5. Europa Liberă: Vorbeați de o evaluare într-un cabinet de medicină sportivă. În ce constă o astfel de evaluare?
Șerban Damian: Medicina sportivă este o ramură care se ocupă efectiv cu consultarea și evaluarea stării de sănătate a sportivilor amatori sau de performanță.
Sportivii de performanță trebuie să facă vizita medicală la fiecare șase luni.
Pentru sportivii amatori nu există o obligativitate, dar ar fi un lucru necesar să-l facă pe cont propriu, pentru că la o astfel de consultație, un medic avizat și care are experiență cu sportivi, face și o evaluare generală a inimii, a plămânilor, a forței, a posturii.
Sunt anumite investigații care se fac într-o astfel de vizită medicală și care îi dau certitudine omului că este apt pentru a practica o activitate fizică. Și mai mult de atât, medicul îi poate indica și nivelul la care poate practica sport ca să fie în siguranță.
Dacă ești supraponderal și neantrenat și vrei dintr-o dată să alergi 20 km, s-ar putea să nu fie absolut safe pentru tine. Și atunci dozarea efortului o poți stabili în primă fază cu medicul.
După care ideal este să colaborezi cu un antrenor care, de asemenea, să-ți dea indicații, să te învețe pur și simplu cum să practici sportul.
Dar până la nivelul ăsta, fiecare dintre noi poate face mișcare. Adică mișcare înseamnă pur și simplu mers pe jos sau urcat scări sau mers pe bicicletă, lucruri care nu sunt făcute la o intensitate așa mare încât să pună în pericol starea de sănătate.
6. Europa Liberă: Există un moment propice al zilei pentru a face sport?
Șerban Damian: Dacă ar fi să putem alegem momentul în care să facem sport, aș recomanda dimineața, pentru că atunci ești odihnit, ești alert, poți să te concentrezi asupra ceea ce trebuie să faci, spre deosebire de un antrenament seara, când după o zi de muncă s-ar putea să nu mai ai aceeași energie ca la prima oră.
Dar decât să nu faci deloc, mai bine faci când poți. Sunt oameni care fac în pauza de prânz. În principiu, se poate face oricând.
7. Europa Liberă: Vorbim tot mai des despre a mânca sănătos. Dacă facem sport mai contează așa de mult cum mănânci?
Șerban Damian: Contează la fel de mult, pentru că atunci cerințele organismului sunt chiar mai mari și trebuie să le acoperi cu hrană sănătoasă, nu cu junk food.
E o provocare în zilele noastre să mănânci echilibrat și cât mai puțin procesat, pentru că suntem înconjurați de o mulțime de produse ultra-procesate. Ține de educația nutrițională a fiecăruia, de interesul pe care îl acorzi acestui segment și de disponibilitatea de a aplica niște principii.
Atunci când te-ai educat, ai citit, poate ai urmat un curs, ai făcut ceva ca să ai niște noțiuni, mai mult sau mai puțin avansate, începi să aplici principiile respective în viața ta și să nu te mai duci să alegi orice-i mai colorat și mai atrăgător de pe raft.
Avem nevoie în aceeași măsură și de o alimentație echilibrată și de mișcare, pentru că altfel nu putem să trăim sănătoși. Dacă nu suntem și activi și nu avem și o alimentație sănătoasă, undeva o să se strice ceva dacă nu există un echilibru între cele două.
8. Europa Liberă: Cum recunoaștem mâncarea ultraprocesată? O putem evita în condițiile în care supermarketurile au tot felul de astfel de produse?
Șerban Damian: Când vedem că un produs conține între 5 și 10 componente, deja știi că e ultra procesat. E deja mult.
Iar aici se pierde controlul asupra a ceea ce mănânci. Recomandarea e: alegi roșia, morcovul, legumele în general, orezul, și să le pregătești acasă, pentru că atunci ai control asupra a ceea ce mănânci, chiar dacă adaugi condimente precum vegeta. Problema e că sunt foarte multe produse procesate și e foarte mare tentația.
9. Europa Liberă: În ce proporție ar trebui să fie mâncarea ultraprocesată în meniu astfel încât să nu ne afecteze nutrițional?
Șerban Damian: Dacă peste 80% din alimente le mănânci natural – adică fructe, legume proaspete atunci ești în zona safe. Adică cea mai mare parte a alimentelor să fie cât mai naturale.
Depinde și de cât de frecvent consumi astfel de produse procesate de pe rafturile magazinelor. Că dacă mănânci o dată, de două sau accidental, nu ți se întâmplă nimic.
Dar dacă consumi preponderent astfel de produse și cu frecvență mare, riscurile cresc proporțional. Ca nutriționist, indic ca mâncarea să fie pregătită de tine ca să ai control asupra ceea ce mănânci și să nu te lași pe mâna industriei alimentare. Partea bună este că în prezent avem de unde alege. Nu ne constrânge nimeni să cumpărăm produse gata gătite.
10. Europa Liberă: Sunt multe reclame, mai ales TV, pentru suplimentele nutritive de slăbit și pentru o greutate normală. Cum ar trebui să ne ghidăm când alegem suplimentele?
Șerban Damian: Din start vă spun că nu există încă un produs care să aibă eficiență considerabilă pentru slăbit. În general, efectele sunt foarte reduse. Dacă nu faci nimic altceva și doar iei suplimentul respectiv s-ar putea să nu ai nici un rezultat. Dacă combini cu sport și cu mâncare sănătoasă, atunci s-ar putea să te ajute în proporție de 1-2%.
Există însă produse care te ajută să susții organismul printr-un plan de scădere în greutate, printr-un aport mai mare de vitamine, de minerale, acizi grași și omega3.
În sensul acesta te pot ajuta suplimentele nutritive într-un program de scădere în greutate.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
