Boryspil, o suburbie aflată la 45 de kilometri est de Kiev, apare rar la știrile naționale. Cu toate acestea, Boryspil a fost în prim-plan pe 28 octombrie, după ce edilul localității Anatoli Fedorchuk a murit de complicații legate de Covid-19 la doar trei zile după ce a fost ales pentru al patrulea mandat consecutiv de primar și la mai puțin de o lună înainte de a împlini 61 de ani.
„A fost un șoc la început pentru noi toți... credeam că se află într-o stare bună”, spune Iaruslov Hodunok, care atunci, din funcția de secretar al consiliului municipal, a preluat scaunul de primar vacant până la mijlocul lui noiembrie.
Moartea primarului ales a fost un semnal de alarmă puternic pentru cei aproape 44 de milioane de locuitori ai acestei națiuni că virusul COVID-19 nu alege în funcție de statutul social.
Un oraș de aproape 62.000 de locuitori, Boryspil a înregistrat 2.619 cazuri confirmate de infectări și 34 de decese cauzate de COVID-19 până la 30 decembrie, potrivit Centrului de Sănătate Publică al Ministerului Sănătății. În ajunul Crăciunului, Ucraina depășea borna de 1 milion de cazuri la nivel național.
Mulți din Ucraina cred că cifra reală este mult mai mare, inclusiv Hodunok, care susține că statisticile oficiale sunt „o minciună” care nu reflectă situația adevărată.
Fostul consilier de opoziție și actualul candidat la primărie crede că doctorii din Ucraina sunt reticenți la testarea pacienților de coronavirus. El a spus că a fost infectat cu COVID dar medicul lui a refuzat să îl testeze pe motiv că „nu aveam simptomele indicate”.
Soția și copilul lui au fost testați pozitiv cu anticorpi pentru COVID-19, dar Hodunok spune că „sinusurile înfundate și problemele acute cu somnul” nu l-au interesat pe doctor.
„Încă nu pot să adorm până la 3 dimineața și mă simt de parcă dorm treaz”, se plânge el.
Ucraina oferă testări de coronavirus gratuite din 21 decembrie, Ministrul Sănătății, Maksim Stepanov a extins lista de simptome și criterii pentru a include și persoanele care au avut contact cu o altă persoană infectată. Oamenii aleg să se testeze la clinicile private, unii fiindcă se tem că nu îndeplinesc criteriile guvernului, iar alții pentru că au asigurare de sănătate privată care le acoperă costul testelor.
Aliona Skicenko, o avocată aleasă în consiliul rainului Boryspil în octombrie, a spus că primul ei test a fost gratuit, dar a ajuns să plătească echivalentul a 357 de dolari pentru al doilea test împreună cu vitamine și medicamente după ce a fost confirmată cu coronavirus.
Ucraina a înregistrat primul caz pe 3 Martie și la scurt timp după a implementat măsuri stricte de carantinare pentru următoarele luni. Școlile au fost închise, împreună cu restaurantele, saloanele și sălile de forță. Transportul public, inclusiv metroul din Kiev, a fost închis sau restricționat. Spitalele au reacționat prin înființarea de secții speciale și instruirea personalului medical pentru îngrijirea pacienților infectați cu COVID-19.
Ar fi trebuit să fie făcute mai multe lucruri, argumentează Olga Stefanyshyna, un parlamentar care activează în comisia parlamentară de sănătate, din partea Partidului de opoziție Vocea.
Vorbind pentru Radio Europa Liberă, ea notează că „Ministerul Sănătății avea în plan să testeze 75,000 de persoane încă din octombrie, dar face în medie 20.000-30.000 de teste pe zi”.
De asemenea, ea a criticat strategia de urmărire a persoanelor de contact, o componentă cheie în stoparea răspândirii virusului. „ Această strategie este un eșec...urmărirea nu are loc”, spune Stefanyshyna.
Colega ei în comitetul de Sănătate, Lada Bulahk din partidul Servitorul Poporului (nr. partidul președintelui Zelenski), nu a răspuns la niciuna din cererile de interviu transmise Radio Europa Liberă.
Ucraina ar trebui să tripleze numărul de teste zilnice, la 100.000, pentru a avea o imagine mai clară a situației din țară, spune Pavlo Kovtonyuk, șeful Centrului pentru Economia Sănătății de la Școala de Economie de la Kiev.
Un raport publicat pe 24 decembrie arată că Ucraina are o rată de pozitivare medie de 33%. Această cifră „este încă de cinci ori mai mare decât cea recomandată de OMS pentru controlul unei pandemii”, spune Kovtonyuk.
Ministrul Sănătății Stepanov a explicat că ucrainenii ezită să se testeze și de aceea a extins criteriile de administrare a testelor. El a mai spus că testarea cu antigeni – molecule care pot declanșa un răspuns imun – a fost intensificată.
Până în anul următor (nr. 2021), obiectivul este „să avem nu mai puțin de 1 milion de teste cu antigeni făcute într-o lună", a spus Stepanov la un briefing susținut pe 30 Decembrie.
Deficitul de echipamente
O altă problemă cu care se confruntă Ucraina în timp ce se străduiește să limiteze răspândirea COVID-19 este lipsa echipamentului adecvat.
Măștile, costumele de protecție și ventilatoarele sunt puține, potrivit unui raport publicat în noiembrie de Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD).
Kievul a stabilit un fond de 2,4 miliarde de dolari pentru COVID-19, o măsură pe care parlamentarul Stefanyshyna a lăudat-o. Cu toate acestea, alături alți parlamentari și critici de la Centrul de Acțiune Anticorupție, ea afirmă că o mare parte a fondului a fost folosit pentru proiectul național al președintelui de construcție de drumuri.
Ministerul de Finanțe a anunțat că 59 % din fond a fost alocat deja până pe 7 noiembrie.
Potrivit raportului OECD din noiembrie, fondurile au fost destinate „pentru sănătate, protecție socială, asigurarea legii și ordinii, susținerea culturii, turismului și industriilor creative, precum și pentru construirea și repararea drumurilor.”
Totuși, Stefanyshyna spune că guvernul ar fi putut să „coordoneze” distribuirea de echipamente medicale și provizii pe baza nevoilor regionale și să-și folosească influența pentru achiziționarea de echipamente necesare în loc să lase asta pe umerii guvernelor regionale și locale.
Aproape 70 % din cele 64.349 de paturi destinate pentru pacienții cu COVID sunt echipate cu surse de oxigen, spunea Stepanov la începutul lunii decembrie. 46% dintre acestea sunt libere.
Cu toate acestea, strategia de a avea „paturi mai multe” este periculoasă, spunea Kovtonyuk pentru Bloomberg News, fiindcă ele nu sunt „o resursă nelimitată, iar numărul de paturi nu înseamnă că există cu adevărat ajutor acolo unde este nevoie.”
„Sistemul de sănătate se află sub o presiune imensă”, spunea Lotta Sylwander, reprezentantul UNICEF în Ucraina, pentru Bloomberg. „O să fie din ce în ce mai rău".
Ucraina nu a pre-comandat nicuna dintre cele trei vaccinuri occidentale, care sunt lansate acum în SUA, Uniunea Europeană, Marea Britanie sau Canada.
Lansarea vaccinului
Pe 30 decembrie, Administrația președintelui ucrainean Volomiri Zelenski anunța că a încheiat un contract pentru achiziționarea a 1,9 milioane de doze de vaccin de la Sinovac Biontech, cel mai mare producător de vaccinuri din China. Se așteaptă ca guvernul chinez să autorizeze vaccinul în ianuarie și îl vor trimite pentru „precalificări” la OMS în februarie, a anunțat biroul președintelui ucrainean.
Ca o țară cu venituri scăzute, Ucraina se așteaptă să primească gratuit opt milioane de doze, pentru a vaccina jumătate dintre cetățeni, în primul trimestru al anului 2021, prin COVAX, un program coordonat de OMS pentru țările mai sărace.
Stepanov spune că jumătate din populația Ucrainei ar trebui să fie vaccinată în 2021, marea majoritatea dintre aceștia fiind lucrători medicali din prima linie, primii respondenți, cei bătrâni și persoane cu probleme de sănătate.
La unitatea de terapie intensivă, din spitalul de la Boryspil, medicul șef Oleksandr Shchur, a precizat pentru Radio Europa Liberă că până va ajunge vaccinul „oamenii nu trebuie să lase garda jos...acest virus este perfid și s-ar putea răspândii ca un incendiu în orice moment.”
El a recunoscut ajutorul pe care orașul l-a dat la achiziționarea echipamentelor medicale, dar spune că guvernul a ajutat mai mult, în special la achiziționarea unei cisterne pentru secția de infectați.
Shchur spune că 80 la sută din cele 40 de paturi pentru pacienții infectați cu COVID au rezerve de oxigen și că alte 45 de paturi sunt în rezervă.
Pentru a rezolva lipsa de oxigen și ventilatoare, organizații precum Svoyi din Kiev au intervenit pentru a furniza aparate de oxigen pentru pacienții care se află sub îngrijire la domiciliu.
„Unii (pacienți) sunt oameni cu dizabilități care nu pot să se ducă la spital sau care nu se pot mișca”, spune Irina Koshkina, directorul executiv al Svoyi.
Grupul închiriază echipamentele gratuit „pentru atâta timp cât au nevoie pacienții de ele – de obicei cei cu saturație de oxigen sub 92%” după care filtrele sunt schimbate și dezinfectate pentru alte utilizări.
Având 70 la începutul anului, Svoyi are acum la 250 de echipamente oxigen. Unele sunt închiriate pacienților care au fost externați din spital, dar care încă au probleme cu respirație, spune Koshkina.
Grupul a reușit să ajute mai mult de 450 de persoane încă de la mijlocul lunii septembrie când au început să îi numere, iar Koshkina spune că astfel de organizații există și în alte orașe mai mari precum Odessa și Harkov.
Aproape 69 la sută din veniturile personale au fost afectate de perturbările cauzate de pandemie, potrivit sondajelor. Femeile au resimțit cel mai rău impactul.
„Aproape o treime din respondenți și-au pierdut locul de muncă, în timp ce mai mult de jumătate și-au cheltuit economiile și au redus cheltuielile pe alimente”, arată UNICEF cu privire la un sondaj realizat în iunie 2020 pe un eșantion de 2.000 de persoane.
„Oamenii din zonele rurale, muncitorii industriali și casele cu cel puțin un membru al familiei șomer, au de suferit cel mai mult".
Ministrul Economiei, Igor Petrashko, a anunțat într-o conferință de presă televizată de pe 29 decembrie că produsul intern brut al țării va scădea cu 146 de miliarde dolari, reprezentând un declin intern anual de 4,8 la sută.
Pentru a atenua impactul unui nou lockdown care a început pe 8 Ianuarie și va ține două săptămâni, guvernul a distribuit luna aceasta ajutoare în valoare de 80 de milioane dolari la 278.000 de angajații și patroni de mici întreprinderi, a anunțat Ministerul Digitalizării.
După Crăciunul Ortodox de pe 7 Ianuarie, măsuri stricte au fost impuse în toată țara, interzicând luatul mesei în interiorul la restaurantelor și închiderea magazinelor neesențiale precum centrele de fitness, entertainment și cumpărături, hosteluri și toate școlile, în afară de grădinițe.
