Linkuri accesibilitate

Situație dramatică în spitale. De ce nu cere România ajutor european?


Numărul pacienților de la ATI a depășit capacitatea normală a spitalelor
Numărul pacienților de la ATI a depășit capacitatea normală a spitalelor

Cu trei paturi libere la ATI în toată țara și cu medicii epuizați de numărul mare de cazuri grave care se prezintă la spital zilnic, România nu a cerut ajutor prin mecanismul european de apărare civilă la care are dreptul.

În toată România mai sunt în prezent 3 paturi libere în secțiile ATI care tratează Covid: la Bihor, Brașov și Galați. Spitalele din Capitală sunt sufocate de sutele de pacienți care vin îm stare gravă, dar nu mai găsesc niciun loc la ATI.

Numeroşi pacienţi ajung la Institutul „Marius Nasta" din Bucureşti în stare gravă şi cu insuficienţă respiratorie, iar medicii au amplasat paturile pe holurile spitalului pentru aceşti bolnavi. Duminică erau 104 pacienţi în secţia Covid, o secţie care avea în mod normal 81 de paturi, şi 15 pacienţi în ATI Covid- toate ocupate.

UPDATE ora 21.30 Internările în toate spitalele de stat sunt suspendate pentru 30 de zile, a anunțat Raed Arafat luni seară. Prevederile nu se aplică urgenţelor, femeilor însărcinate, pacienţilor oncologici sau celor care trebuie să facă dializă. „Suntem nevoiţi să emitem un ordin pe 30 de zile care prevede că managerii unităţilor medicale cu paturi suspendă internările pentru intervenţii chirurgicale şi alte tratamente medicale care nu reprezintă urgenţă şi care pot fi programate”, a anunţat Raed Arafat.

Şedul DSU a anunţat că România va cere, în cursul zilei de marţi, activarea Mecanismului de Protecţie Civilă, pentru medicamentul Tocilizumab, medicament folosit pentru tratatea Covid, la cererea Ministerului Sănătăţii. Tot prin mecanismul de protecție civilă, autorităţile române iau în calcul posibilitatea să solicite oxigenatoare individuale pentru a facilita creşterea numărului de paturi cu oxigen în spitale.

Raed Arafat a spus că autorităţile nu iau în calcul transportul pacienţilor cu coronavirus în străinătate. „Acest lucru poate fi realizat la distanţe limitate, cu spitale din vecinătate. Noi avem foarte mulţi pacienţi la care să le găsim locuri. Astăzi erau la un moment dat 50 de pacienţi pentru care căutam locuri. Este imposibil să pui asemenea număr de pacienţi în avioane”, a explicat Arafat, precizând că pacienţii care trebuie deplasaţi cu oxigen nu pot fi urcaţi în avioane, existând risc de incendiu sau explozie.

„Situația e dramatică, nu mai avem locuri unde să primim oamenii”

Vicepreşedintele Societăţii Române de Terapie Intensivă, medicul Dorel Săndesc, susține că aceasta este cea mai grea perioadă a pandemiei din România. Medicul spune că nu știe de ce România nu apelează la mecanismul european de ajutor în situații critice și nici nu știe dacă acest lucru ar mai ajuta.

„E o situație foarte critică, dramatică cu adevărat, cea mai grea perioadă de când a început pandemia. Efectiv, nu mai avem resurse, nu mai avem locuri unde să primim oamenii, în ciuda unor eforturi extraordinare care se fac. Colegii mei sunt suprasolicitați, copleșiți de cazurile care vin și vin mereu, o parte din ele cu adevărat critice”, a spus Dorel Săndesc pentru Europa Liberă.

Toate spitalele sunt copleșite de cazurile numeroase care au nevoie de oxigen
Toate spitalele sunt copleșite de cazurile numeroase care au nevoie de oxigen

Medicul spune că vorbește cu colegi din celelalte țări din vestul Europei care îi spun că au și ei multe cazuri pozitive, dar nu mai au cazuri grave care să ajungă în ATI.

„E atât de frustrant să vedem care e cauza acestei diferențe: noi suntem vaccinați într-o proporție mică față de ei. Pentru că sunt mult mai mulți vaccinați, ei au transformat o molimă teribilă, care a pus atâta presiune pe societatea omenească, într-o viroză pur și simplu”, a mai spus Dorel Săndesc.

Medicul spune că oamenii care ajung acum în ATI realizează că au făcut o greșeală că nu s-au protejat prin vaccin.

„E dureros să vedem că marea majoritate a oamenilor care ajung în stare gravă sunt nevaccinați. Sunt atâtea cazuri de bolnavi care cer cu disperare să-i vaccinăm, dar vaccinul are nevoie de câteva săptămâni ca să ducă la sinteza de anticorpi. Îmi pare rău de toți oamenii ăștia. Nu spun asta nici să sperii, nici să încurajez, dar asta e realitatea și e păcat că oamenii nu realizează”, a mai spus medicul care îi îndeamnă pe oameni să deschidă ochii și să vadă realitatea.

„Că nu e așa cum credem toți – că nouă nu ni se poate întâmpla – toți acești bolnavi care sunt în spital așa au crezut și acum suferă și mor. E păcat de Dumnezeu”, mai spune Dorel Săndesc.

În Moldova, paturile ocupate, lupta a fost pierdută

Un alt medic, Florin Roşu - managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Sf Parascheva" din Iaşi- a declarat că lupta cu virusul SARS-CoV-2 a fost pierdută, din cauza ratei scăzute a vaccinării şi dezinformării populaţiei.

„Putem să operaţionalizăm cât de multe paturi ATI, putem deschide noi spitale sau converti cât de multe secţii non-covid în secţii covid, rata scăzută a vaccinării împreună cu dezinformarea populaţiei au fost factorul determinant care ne-a adus în acest scenariu", spune medicul Florin Roșu citat de Agerpres.

La Spitalul „Sf Spiridon" din Iași, toate paturile cu oxigen sunt ocupate. La fel se întâmplă și la la Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Boli Infecţioase şi Spitalul CFR din Iaşi.

„Toţi cei care se află pe ventilator sau au nevoie de oxigen cu flux mare aveau prilejul să se vaccineze, dar nu au făcut-o. Nu ar fi ajuns în stare atât de gravă dacă erau vaccinaţi", a spus Diana Cimpoeșu, coordonatorul UPU-SMURD Iaşi.

La Spitalul Judeţean de Urgenţă Piatra-Neamţ, unde secția ATI a luat foc la începutul anului, toate cele 20 de paturi de la ATI sunt ocupate, 15 pacienţi fiind ventilaţi mecanic. În total, sunt internaţi 231 bolnavi de Covid, dintre care 83 au forme uşoare ale bolii, 59 au forme medii şi 69 au forme severe şi critice.

La Botoșani, Secţia ATI de la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati" are toate cele 15 locuri ATI ocupate.

24 de locuri ATI luate din rezerva operațională

În România existau luni 1.444 de paturi de ATI destinate pacienților Covid, 313 paturi fiind pentru spitalele din București.

Potrivit datelor de la Ministerul Sănătății, în prezent sunt ocupate 1.468 paturi ATI, pentru că diferența de 24 de paturi provenea din rezerva operațională.

„La nivel național există o rezervă operațională de 120 paturi ATI destinate pacienților de COVID-19, dintre care 51 sunt în București. Aceste paturi sunt activate, în dinamică, acolo unde numărul pacienților ATI depășește capacitatea secțiilor principale”, arată reprezentanții Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

Ministerul Sănătății: DSU trebuie să ceară ajutor

În aceste condiții, Europa Liberă a încercat să afle de ce nu cere România activarea mecanismului european de protecție civilă. Ministerul Sănătății a răspuns că Departamentul pentru Situații de Urgență ar trebui să activeze acest mecanism, la fel cum a făcut și în cazul crizei imunoglobulinelor. Până la publicarea acestui material, DSU nu a oferit vreun răspuns.

Numărul cazurilor noi de covid înregistrat în ultimele 24 de ore a fost de 8.292, din care 2.269 sunt în Bucureşti.

La ATI sunt internaţi 1.468 de pacienţi cu COVID-19. 406 copii cu COVID-19 sunt în spital, 21 dintre ei fiind la ATI. Majoritatea județelor sunt în scenariul rosu.

La nivel național, 1.176 de localități au incidența mai mare de 3/1.000 de locuitori, potrivit centralizării oficiale de luni – 4 octombrie. Dintre acestea, 29 de orașe și 182 de localități au incidența mai mare de 7/1.000 locuitori.

Majoritatea județelor au rata de incidență de peste 3/1.000 de locuitori
Majoritatea județelor au rata de incidență de peste 3/1.000 de locuitori

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG