Soldații americani care au început să ajungă, vineri, în Germania sunt primele forțe dislocate din SUA după anunțul Pentagonului cu privire la suplimentare cu 1.000 de militari a prezenței din România și cu 2.000 a celei din Polonia.
În România vor veni militari aflați deja în Germania.
Cele 2.000 de forțe suplimentare sunt formate din 1.700 de militari din Divizia 82 Aeropurtată și unități esențiale de sprijin, precum și 300 de militari din Corpul de Armată 18 Aeropurtat. Aceștia au fost dislocați de la Baza Fort Bragg din Carolina de Nord.
Divizia 82 Aeropurtată dislocă elemente ale Componentei de Luptă din Brigada Infanterie și unități esențiale de sprijin în Polonia. Corpul de Armată 18 Aeropurtat dislocă un comandament de eșalon de forțe întrunite în Germania, preciza Pentagonul în comunicatul din 2 februarie.
„Împreună, aceste unități sunt antrenate și dotate pentru o gamă de misiuni de descurajare a agresiunii și de asigurare și apărare a Aliaților noștri în această perioadă de risc sporit”, spune Departamentul Apărării din SUA.
Totodată, SUA au repoziționat în România un batalion Stryker de aproximativ 1.000 de militari americani, aflați în Europa. Aceste forțe provin din „Regimentul 2 Cavalerie (infanterie mecanizată), unitate mecanizată staționată la baza Vilseck din Germania”, potrivit anunțului oficial.
Aceste forțe se alătură celor 900 de militari americani care se află deja în România. Principalele prezențe militare americane sunt cele de la Deveselu și de la Mihail Kogălniceanu.
Decizia SUA de a-și suplimenta forțele din România și Polonia are loc în contextul tensiunilor dintre Rusia și Occident cauzate de mobilizarea a peste 100.000 de militari ruși la granița acestei țări cu Ucraina, cărora li s-au adăugat recent 30.000 de militari dislocați de Rusia în Belarus.
După anunțul din 2 februarie, Rusia a transmis că decizia este „nejustificată, distructivă, crește tensiunile militare și reduce marja pentru decizii politice”.
Situația de la granița cu Belarus va fi mediată luni, de președintele Franței Emmanuel Macron, care merge la Moscova. Marți, acesta se va afla în Ucraina. Și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, ar urma să viziteze Moscova, pentru discuții cu președintele Putin, în 15 februarie.
Vineri, la Beijing, Rusia și China au transmis într-o declarație comună că cer NATO să își oprească „expansiunea”.
Printre „garanțiile de securitate” cerute de Rusia Occidentului se află promisiunea că Ucraina nu va adera niciodată la NATO, retragerea dotărilor armate din apropierea granițelor Rusiei și revenirea la nivelul infrastructurii militare a NATO de la nivelul anului 1997, adică dinaintea extinderii alianței în spațiul ex-sovietic.
„Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia”, a spus Vladimir Putin în 1 februarie. El a adăugat SUA vor să ademenească Rusia într-un război pentru a avea un pretext să impună sancțiuni economice.
