Linkuri accesibilitate

Soldatul rus judecat pentru crime de război îi cere iertare văduvei ucrainene


Vadim Șișimarin, de 21 de ani, judecat pentru crime de război, după ce i s-a ordonat să omoare un civil, care ar fi putut să-i alerteze pe locuitorii satului Ciupahivka, din nord-estul Ucrainei, că au intrat invadatorii ruși în satul lor. Băiatul este din Irkuțk/Siberia.
Vadim Șișimarin, de 21 de ani, judecat pentru crime de război, după ce i s-a ordonat să omoare un civil, care ar fi putut să-i alerteze pe locuitorii satului Ciupahivka, din nord-estul Ucrainei, că au intrat invadatorii ruși în satul lor. Băiatul este din Irkuțk/Siberia.

Soldatul rus de 21 de ani judecat pentru crime de război în Ucraina i-a cerut văduvei ucrainene e celui ucis să-l ierte.

Instanța s-a întrunit joi la a doua audiere a celui dintâi proces din Ucraina pentru crime de război după ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie.

Vadim Șișimarin conducea un tanc pe 28 februarie atunci când a intrat cu unitatea sa în satul Ciupahivka, din nord-estul Ucrainei, și un civil de 62 de ani, neînarmat, intra în satul său pe bicicletă, vorbind la telefon.

„Îmi recunosc vina... Vă rog să mă iertați”, i-a spus el văduvei, Katerina Șalipova, joi.

Îmbrăcat într-un trening, cu capul ras plecat, Șișimarin i-a cerut iertare văduvei dintr-o cabină de sticlă pentru inculpați. Vorbea calm, dar părea speriat.

Șișimarin este acuzat că a tras mai multe focuri de armă cu o pușcă de asalt în capul unui civil dintr-o mașină, după ce i s-a ordonat să facă acest lucru.

„Am tras o rafală scurtă, trei sau patru gloanțe”, a spus el instanței.

„Sunt din regiunea Irkuțk (o regiune din Siberia). Am doi frați și două surori. Eu sunt cel mai mare”, a spus el.

Procurorii i-au cerut judecătorului să-l condamne pe tânăr la închisoare pe viață.

Ei spun că Șișimarin și alți patru militari ruși au furat o mașină pentru a scăpa după ce coloana lor a fost vizată de forțele ucrainene.

Soldații ruși au ajuns cu mașina în satul Chiupahivka unde au văzut un rezident neînarmat mergând pe bicicletă și vorbind la telefon, au spus ei.

Ei au spus că tânărul a primit ordin de la un alt militar să omoare civilul pentru a-l împiedica să raporteze despre prezența rușilor și a tras mai multe focuri prin geamul deschis al mașinii cu o pușcă de asalt în capul civilului. Civilul a murit pe loc.

Întrebat de judecător despre contextul în care l-a omorât pe civilul ucrainean, băiatul a spus că nu a vrut să-l omoare ci doar „să-l lase în urmă”. „Ensign Makeev a dat ordin să trag. Am refuzat. Apoi un alt soldat mi-a ordonat să trag pe un ton amenințător, spunând că ne va preda [ucrainenilor]. Am tras o rafală scurtă", a spus Vadim Șișmarin.

Văduva a spus instanței că a auzit împușcături de la distanță trase din apropiere de curtea lor și că a strigat după soțul ei.

„Am alergat la soțul meu, el era deja mort. Împușcat în cap. Am țipat, am țipat atât de mult”, a spus Șalipova, cu vocea tremurând de emoție, citată de The Guardian.

Femeia a spus instanței că nu va obiecta dacă tânărul va fi eliberat și trimis în Rusia ca parte a unui schimb de prizonieri pentru a-i scoate pe „băieții noștri” luați prizonieri de ruși de la combinatul Azovstal din Mariupol.

Șalipova a spus că soțul ei nu era înarmat și era îmbrăcat în civil. Ei au un fiu de 27 de ani și doi nepoți, a adăugat ea.

Ucraina a acuzat Rusia de atrocități și brutalitate împotriva civililor în timpul invaziei și a declarat că a identificat peste 10.000 de posibile crime de război.

Moscova neagă că a vizat civili sau că a fost implicată în crime de război, acuzând Kievul că face totul pentru a defăima Rusia și că victimele civile ar fi scuturi umane folosite de armata ucraineană.

Kremlinul a declarat că nu are informații despre proces și că absența unei misiuni diplomatice în Ucraina îi limitează capacitatea de a oferi asistență juridică.

Întrebat despre proces, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru Reuters că „nu există informații (despre proces), iar capacitatea (Rusiei) de a oferi asistență este, de asemenea, limitată din cauza absenței misiunii noastre diplomatice”.

Întrebat mai pe larg despre acuzațiile de crime de război împotriva forțelor ruse din Ucraina, Peskov a spus că „este imposibil și inacceptabil să aruncăm astfel de termeni. Multe dintre cazurile despre care vorbește Ucraina sunt falsuri evidente, iar cele mai flagrante sunt puse în scenă, așa cum a fost dovedit convingător de experții noștri.”

În urmă cu o zi, Șișimarin a confirmat acuzațiile care i-au fost aduse.

În prima zi a războiului, 24 februarie, Șișimarin împreună cu alți militari ruși au ajuns în Ucraina din regiunea Belgorod de la granița cu Ucraina. El nu știa că va merge la război și avea rații uscate doar pentru trei zile.

În dimineața zilei de 28 februarie, convoiul lui Șișimarin conducea prin regiunea Sumî spre Rusia pentru a evacua răniții.

Nu departe de satul Grinșenkove, au fost atacați de Forțele Armate ale Ucrainei și au spart coloana. După aceea, rușii au rămas fără transport și s-au împărțit în mai multe grupuri. Șișimarin a rămas cu încă patru bărbați. Între satele Ciupahovka și Grinșenkovo, au observat un bărbat într-o mașină Volkswagen și au decis să fure autoturismul ca să fugă. Au tras în mașină iar proprietarul ei a reușit să scape.


Mașina a fost întoarsă din drum și au condus până în satul Ciupahovka ca să ajungă la trupele lor. În sat, militarii au văzut un bărbat civil vorbind la telefon: Alexander Șelipov, de 62 de ani, pe care Șișimarin l-a împușcat.

După aceea, rușii au fost prinși în ambuscadă: luptătorii locali au intrat în luptă cu ei. Unul dintre soldații ruși a fost rănit, a rămas pe câmpul de luptă, iar rusul a murit. Ceilalți au fugit la fermă, unde au stat până dimineața, iar a doua zi dimineața s-au predat localnicilor împreună cu armele lor.

Doi prizonieri din acest grup au fost schimbați ulterior cu prizonieri ucraineni la ruși. Un altul a fost martor la proces.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG