Participarea la vot în mediul urban a fost mai mare decât cea din mediul rural până după-amiază, apoi trendul s-a inversat.
La ora 18:30, dintr-un total de 18.079.046 alegători, votaseră 7.267.260, astfel:
- la alegerile locale, în orașe votaseră 3.447.440 de persoane, iar la sate 3.831.119. O diferență de 383. 679 de persoane.
- la alegerile europarlamentare s-a înregistrat o diferență între mediul rural și cel urban 164.167 de cetățeni.
Nu este o diferență mare, dar este semnificativă, mai ales că nu este o noutate – cutuma în România este ca în rural cetățenii să se mobilizeze mai mult la vot decât în mediul urban.
Singura excepție a fost la alegerile parlamentare din 2020, în perioada pandemiei.
Atunci prezența în mediul urban la închiderea urnelor, ora 21:00, a fost de 3.125.700 de persoane, iar în mediul rural au votat de 2.667.435 de oameni, potrivit roaep.ro. O diferență de 458.265 cetățeni.
De precizat însă că în 2020 prezența pe țară a fost redusă, doar 31,84%.
A fost o premieră pentru România, iar explicația dată de specialiști atunci a fost legată de pandemia de Covid, care a avut un impact mai mare asupra electoratului de la țară, care, speriat, a stat acasă. În 2024 nu mai există însă acest argument.
Tinerii nu se înghesuie la vot
În ceea ce privește alte date statistice, arată interesant și repartiția pe vârstă. Cea mai mare prezență la nivelul țării se înregistrează (ora 18:30) la categoria 45-64 de ani – 2.742.787 persoane (39,41%), precum și la categoria de vârstă de peste 65 de ani – 1.844.182 persoane (26,40%).
În schimb, tinerii nu s-au înghesuit la vot, ceea ce nu iese din tradiția românească. Doar 6,9% dintre tinerii între 18-24 de ani au fost la vot, 10,87% cei între 25-34 de ani și 16,33% persoanele între 34-44 de ani.
De precizat că, anul acesta, peste un milion de tineri votează pentru prima dată. În plus, pentru prima oară, numărul tinerilor cu drept de vot îl depăsește pe cel al persoanelor peste 65 de ani.
Un sondaj realizat de Comisia Europeană și dat publicității la jumătatea lunii mai arăta că tinerii din România spuneau că vor participa la vot în proporție de 78%, cea mai mare din Uniunea Europeană.
Un alt sondaj, realizat de INCSOP, arăta și el o bună participare la vot a tinerilor.
Astfel, 58% se declarau foarte siguri că vor participa la alegeri, în timp ce 34% erau indecişi şi doar 8% afirmau cu certitudine că nu vor vota.
Principalele motive pentru care tinerii decid să voteze sunt: exercitarea dreptului lor democratic (43%), dorinţa de a influenţa politicile europene (41%) şi apărarea democraţiei împotriva extremismului (8%).
Deoacamdată aceste previziuni nu par să se îndeplinească, absenteismul în rândul tinerilor fiind ridicat la absolut toate categoriile de vârstă.
Cu toate acestea, există posibilitatea ca până la închiderea urnelor (ora 22:00), prezența la vot a tinerilor să crească. De regulă, aceștia votează seara, după ce se întorc din week-end. Duminică este caniculă și stațiunile de la mare și de la munte sunt pline.
Un alt indicator, cel legat de sexul alegătorilor, arată că numărul bărbaților care s-au prezentat la vot este mai mare decât cel al femeilor. Diferența nu este însă semnificativă, de aproximativ 600 de persoane.
