Linkuri accesibilitate

Livetext | Prima zi a reuniunii NATO. Stoltenberg: Rusia folosește iarna ca armă. Pentru pace, trebuie să susținem militar Ucraina


Sincron secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:14 0:00

„Președintele Putin încearcă să învingă voința curajosului popor ucrainean și să-i dezbine pe toți cei care îl susțin. Dar întâlnirea noastră de aici de la București transmite un mesaj puternic al unității NATO și al sprijinului susținut pentru Ucraina.” (Jens Stoltenberg)

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a prezentat concluziile primei zile a reuniunii NATO de la București. Europa Liberă a transmis live conferința de presă a liderului Alianței.

Aliații din țările membre NATO și SUA vor susține în continuare Ucraina pentru că „singurul mod în care poți obține pacea este să te asiguri că agresorul nu câștigă”, a spus secretarul general al NATO într-o conferință de presă susținută marți, după prima zi a summitului șefilor diplomațiilor din țările membre NATO, de la București.

„Să nu uităm că vorbim de un război de agresiune, ceea ce afectează nu doar armata ucraineană, ci și populația ucraineană pentru că Rusia folosește iarna pe post de armă. Majoritatea războaielor se încheie la masa negocierilor, dar ce se decide acolo depinde de situația de pe front. Cel mai bun mod de a obține o pace de durată în Ucraina este să susținem Ucraina militar, pentru ca Putin să înțeleagă că nu-și poate îndeplini obiectivele pe câmpul de luptă”, a spus Jens Stoltenberg.

Miniștrii de Externe din țările membre NATO au adoptat și o declarație, asumată și de țările invitate la aderare, care condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și complicitatea autorităților din Belarus, care facilitează războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, Aliații își reafirmă sprijinul pentru refacerea infrastructurii ucrainene și protejarea militară a civililor de rachetele rusești.

Conferința de presă live, mai jos:


Principalele declarații ale secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg:

  • Ucraina a făcut progrese semnificative eliberând teritorii, dar armata rusă are în continuare capacități de luptă pentru a ataca infrastructura energetică a Ucrainei, pentru a forța poporul ucrainean să plece din țară. Încearcă să lovească poporul ucrainean, iar noi trebuie să-i susținem.
  • NATO nu este parte a acestui război, dar vom continua să susținem Ucraina, cât este necesar.
  • Aliații au decis să trimită combustibil și generatoare.
  • Mi-a făcut plăcere să particip și la întâlnirea G7 care va folosi un mecanism coordonat pentru a susține Ucraina.
  • Aștept să discut cu ministrul Kuleba despre nevoile Ucrainei, într-o întâlnire separată, diseară.
  • Miniștrii de Externe au decis să respecte aspirațiile Ucrainei de aderare la NATO. Lucrăm împreună și cu ceilalți parteneri, aștept întâlnirea de mâine cu Georgia, Moldova, Bosnia Herțegovina.
  • Miniștrii de externe ai NATO tocmai au încheiat o discuție de fond despre Rusia - după războiul brutal de agresiune - și [despre] sprijinul nostru pentru Ucraina. Forțele armate ucrainene au făcut progrese semnificative eliberând pământurile și respingând forțele ruse. În același timp, mari părți ale Ucrainei rămân ocupate, iar armata rusă păstrează capacități puternice și un număr mare de trupe. Rusia folosește atacuri brutale cu rachete și drone pentru a lăsa Ucraina în frig și în întuneric în această iarnă.
  • Președintele Putin încearcă să folosească iarna ca pe o armă pentru a-i forța pe ucraineni să înghețe sau să fugă. El încearcă să învingă voința curajosului popor ucrainean și să-i dezbine pe toți cei care îl susțin. Dar întâlnirea noastră de aici de la București transmite un mesaj puternic al unității NATO și al sprijinului susținut pentru Ucraina.
  • NATO nu este parte la război, dar vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu ne vom da înapoi.
  • Aliații NATO oferă un sprijin fără precedent, iar astăzi aliații noștri și-au luat angajamente suplimentare față de pachetul cuprinzător de asistență al NATO pentru Ucraina. Aceasta va finanța sprijin urgent, neletal, inclusiv combustibil și generatoare, ajutând Ucraina să abordeze consecințele atacurilor Rusiei împotriva puterii lor.
  • De asemenea, am fost bucuros să particip la reuniunea ministerială de externe a G7 pentru a-mi asigura angajamentele pentru mecanismul de coordonare a infrastructurii de urgență pentru a ajuta Ucraina.
  • Sprijinul practic și politic al NATO va continua acum și pe termen lung. Și aștept cu nerăbdare să discutăm despre sprijinul nostru cu ministrul de externe [al Ucrainei, Dmitro] Kuleba mai târziu în această seară, în cadrul întâlnirii noastre.
  • Am abordat, de asemenea, aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei. Miniștrii de externe au reafirmat sprijinul NATO pentru dreptul Ucrainei de a-și alege propria cale și de a recunoaște și respecta aspirațiile Ucrainei de aderare. Cu toate acestea, acum ne concentrăm pe acordarea de sprijin imediat, deoarece Ucraina se apără împotriva agresiunii ruse. Și vom lucra și mai strâns cu ceilalți parteneri ai noștri. Așa că aștept cu nerăbdare întâlnirea noastră de mâine cu Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova.
  • În cele din urmă, permiteți-mi să salut oferta Norvegiei de a găzdui o întâlnire informală a miniștrilor de externe ai NATO anul viitor în Norvegia. Sunt gata să vă răspund întrebărilor.

Întrebări ale jurnaliștilor (Q) și răspunsurile șefului NATO, Jens Stoltenberg (JS):

Q: Nu ați spus nimic despre arme, doar despre infrastructură. Ministrul Kuleba a spus că are nevoie de sisteme Patriot. Aliații nu au trimis sisteme Patriot. Care e motivul pentru care nu au făcut-o?

JS: Acest dialog ne-a permis să creștem susținerea, cu arme și alt tip de ajutor. Este important să continuăm să acordăm Ucrainei ceea ce are nevoie și asta facem cu Aliații și SUA. Există o discuție în curs despre Patriot, dar toate sistemele pe care le-am acordat sunt eficiente. Unele dintre sistemele avansate pe care le-am trimis în Ucraina, la standarde NATO, ne-am asigurat că au și muniție și piese de schimb, ca să fie eficiente. Ne gândim cum să acoperim nevoile Ucrainei.

Q: Referitor la discuția politică și aspirația de membru NATO a Ucrainei, au discutat Aliații despre pașii pe care Ucraina îi are de făcut?

JS: Am discutat cum să întărim parteneriatul cu Ucraina și cum să se miște pentru a fi mai aproape de statutul NATO. În 2008 am discutat despre statutul Ucrainei și am demonstrat că ușa noastră este deschisă. Principala preocupare este să le oferim ajutorul de care au nevoie urgent ca să repare infrastructura distrusă. Sunt mai multe moduri în care putem discuta despre statutul de membru, ca să întărim parteneriatul politic. Suportul practic a crescut. Le-am oferit generatoare, combustibil, haine. Suportul politic și cel practic merg mână în mână. Îi ajutăm să facă tranziția de la echipamentele și doctrina din epoca sovietică la cea actuală. Cooperarea politică și practică merg mână în mână și ajută Ucraina să fie mai aproape de NATO.

Q: La summitul G20 din Bali, Zelenski a prezentat un plan de pace în zece pași. Este NATO capabil să susțină acest plan?

JS: Ministrul Kuleba a făcut referire la acest plan. Mă aștept să discutăm despre asta mai târziu, la întâlnirea miniștrilor cu Kuleba. Pacea nu poate fi de durată dacă autocrația câștigă în fața libertății. Dacă puterile autoritare câștigă nu avem o pace de durată. Singurul mod în care poți obține pacea este să te asiguri că agresorul nu câștigă. Să nu uităm că vorbim de un război de agresiune. Asta afectează nu doar armata ucraineană, ci și populația ucraineană pentru că Rusia folosește iarna pe post de armă. Majoritatea războaielor se încheie la masa negocierilor, dar ce se decide acolo depinde de situația de pe front. Cel mai bun mod de a obține o pace de durată în Ucraina este să susținem Ucraina militar, pentru ca Putin să înțeleagă că nu-și poate îndeplini obiectivele pe câmpul de luptă.

Q: Declarația de astăzi vorbește despre securitatea la Marea Neagră, la fel ca și conceptul strategic de la Madrid, ambele propuse de România. Președintele român și ministrul de externe au fost foarte mândri că au introdus asta acolo. Dar, potrivit mai multor state membre, o altă țară NATO la Marea Neagră, Turcia, a respins acest lucru, nedorind ca NATO să se implice prea mult în securitatea Mării Negre. Cât de problematic este pentru NATO faptul că ceva atât de critic precum securitatea Mării Negre este atât de controversată în cadrul alianței?

JS: Ei bine, toți aliații noștri au fost de acord și nu numai că au fost de acord, dar au implementat de fapt o creștere semnificativă a prezenței NATO în regiunea Mării Negre. Acest lucru a început în 2014, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. Am implementat o întărire puternică a apărării noastre colective, în special în partea de est a alianței, și care include regiunea Mării Negre, inclusiv în România, cu mai multă prezență la sol și, de asemenea, susținută de forțe aeriene și de multe capacități avansate. Avem acum ceea numim activități de vigilență sporită care îi ajută pe aliați să monitorizeze și să fie prezenți în regiunea Mării Negre. Apoi, când ne-am dat seama că Rusia plănuia o invazie cu toate forțele a Ucrainei, am adăugat în continuare prezența noastră în regiunea Mării Negre. Eu însumi eram la Baza Mihail Kogălniceanu aici, în România. Cred că era la începutul lunii februarie a acestui an și am văzut cum SUA, dar și toți aliații au desfășurat mai multe trupe. Franța conduce acum un grup de luptă aici. Am dublat numărul de trupe de la 4 la 8, inclusiv unul în Bulgaria și unul în România pentru a ne spori prezența militară. Așadar, înainte și după invazie, ne-am mărit semnificativ prezența cu multe tipuri și diferite de capabilități. De asemenea, am luat decizii importante în timp ce eram la Madrid pentru a crește în continuare prezența, mai mult în aer, mai multe trupe, mai mult echipament pre-poziționat și trupe alocate care pot fi dislocate în anumite zone pentru a ne spori prezența în regiunea Mării Negre. Așa că lucrăm la detalii cu privire la multe dintre aceste decizii, dar s-au întâmplat deja multe doar prin măsurile pe care le-am luat.

Q: Puteți cuantifica ajutorul pe care l-au promis Aliații pentru refacerea infrastructurii Ucrainei? Cât de repede îl puteți acorda? Pe termen lung, NATO poate antrena trupele ucrainene?

JS: Nu pot cuantifica, pentru că am părăsit întâlnirea exact când se decidea, dar le-am spus cum poate NATO să susțină aceste eforturi și fiecare va spune ce poate oferi. Dar sunt sigur că Aliații vor acorda ajutor pentru reconstrucția sistemului energetic. De asemenea, trebuie să-i susținem pe ucraineni să se apere de dronele și de rachetele care-i atacă. Referitor la antrenament: aliații NATO au antrenat trupe mulți ani, lângă Liov, în 2015, când Canada, UK antrenau forțele ucrainene iar NATO este acolo. Putem să o facem și în viitor.

Declarații Stoltenberg - Kuleba

La finalul reuniunii, la care șeful diplomației ucrainene nu a putut participa din cauza opoziției Ungariei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut declarații de presă alături de Dmitro Kuleba:

Jens Stoltenberg:

  • Este în interesul securității aliaților NATO să sprijinim Ucraina.
  • Aliații au convenit că ar trebui să lucrăm mai strâns cu Ucraina, pentru că ceea ce am văzut este că sprijinul [pe care i-l acordăm - n.r.] face de fapt o diferență uriașă pe câmpul de luptă în fiecare zi. Câștigurile pe care le obțin ucrainenii aparțin, desigur, curajoșilor soldați ai Ucrainei. Dar sprijinul oferit de aliații, partenerii NATO, Uniunea Europeană face diferența. Deci, acesta este motivul pentru care trebuie să continuăm să oferim mai mult sprijin.
  • Suntem cu toții șocați de atacurile fără discernământ asupra orașelor ucrainene, asupra infrastructurii ucrainene. Vedem că președintele Putin încearcă să-i priveze pe ucraineni de apă, electricitate, lumină, de încălzire. Președintele Putin folosește iarna ca armă. El „armează” iarna. Și asta face și mai importantă sprijinirea Ucrainei. Și de asemenea, bineînțeles, așteptăm cu nerăbdare să ne întâlnim mai târziu astăzi și să discutăm direct cu tine [Dmitro Kuleba, care, din cauza opoziției Ungariei nu poate participa la summitul în format clasic, alături de miniștrii de externe ai țărior NATO].
Nota redacției: Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a confirmat că, din cauza veto-ului Ungariei, care este în vigoare din 2017, participarea ministrului de externe Dmitro Kuleba la reuniunea oficială a șefilor afacerilor externe din țările NATO are loc în formatul unei reuniuni separate, și nu în cadrul Comisiei Ucraina-NATO, potrivit Ukrainska Pravda, preluată de G4Media.

Dmitro Kuleba:

  • Ultima dată când am fost invitat la NATO, am folosit doar trei cuvinte: arme, arme și arme. De atunci, s-a făcut mult pentru a ajuta Ucraina, pentru a echipa armata noastră cu armele necesare. Și ați văzut cum folosim aceste arme, cum ne ajută: ne eliberăm teritoriile, să salvăm oamenii de tortura forțelor de ocupație rusești. Așa că aș dori să vă mulțumesc vouă și alianței ca forță coordonatoare care a permis armelor necesare să ajungă în Ucraina.
  • Apreciem ceea ce s-a făcut, dar războiul continuă. Am demonstrat că putem învinge Rusia. Am demonstrat că putem câștiga împreună în interesul întregului spațiu euro-atlantic și al lumii, așa cum ați menționat pe bună dreptate. Dar deciziile privind armele, decizia de lansare a unor noi linii de producție de arme în țările occidentale, acestea trebuie să fie luate mai repede, iar livrările de arme trebuie să se facă mai rapid. Și despre asta discutăm astăzi aici cu miniștrii, cum să grăbim totul.
  • Și, bineînțeles, cred că va fi probabil prima seară în care problemele de securitate energetică vor fi la fel de importante ca și cele de securitate. Da, transformatoarele, generatoarele și alte echipamente sunt foarte importante. Și în acest sens, un pachet cuprinzător de asistență condus de NATO și coordonat de Secretarul General joacă un rol foarte important, această asistență nemilitară acordată Ucrainei pentru a ne ajuta să trecem peste iarnă. Așa că, ca să scurtăm povestea, avem nevoie de apărare antiaeriană, de patrioți falși de iris și avem nevoie de transformatoare.
  • Când vom avea transformatoare și generatoare, ne putem restabili sistemul, rețeaua energetică și putem oferi oamenilor condiții decente de viață, de care președintele Putin încearcă să-i priveze. Când vom avea sisteme de apărare aeriană, vom putea proteja această infrastructură de viitoarele lovituri cu rachete rusești și cu siguranță vor veni. Din păcate, aceasta este realitatea pentru care trebuie să ne pregătim. Deci, pe scurt, Patriots și transformatoare, de asta are cea mai mare nevoie Ucraina.

Ajutor fără precedent pentru Ucraina

Miniștrii de Externe ai țărilor membre NATO s-au reunit, marţi, la Palatul Parlamentului, fiind întâmpinaţi de ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. La summit participă și președintele Klaus Iohannis, ca lider al țării gazdă.

Reuniunea de la Bucureşti se va concentra pe acordarea în continuare a asistenţei militare pentru Ucraina, pe furnizarea de sisteme de apărare aeriană şi muniţii, dar și de ajutorul non-letal acordat Kievului.

Șefilor diplomației din cele 30 de state membre NATO și se vor alătura miniştrii de externe ai Finlandei şi Suediei, state invitate la aderare.

Antony Blinken a prefațat reuniunea alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, vorbind despre susținerea pe care SUA și Alianța nord-atlantică le vor acorda Ucrainei.

„NATO e mai puternică acum ca niciodată și mult mai unită decât a fost vreodată. Și asta e și meritul secretarului general Stoltenberg”, a spus Blinken.

Reuniunea NATO de la București are loc în perioada 29 - 30 noiembrie.
Reuniunea NATO de la București are loc în perioada 29 - 30 noiembrie.

„Vom reafirma susținerea noastră pentru Ucraina, și sprijinul pentru a întări alianța noastră, așa cum am stabilit la Madrid și cum vom face anul viitor la Vilnius. Vom avea doi noi membri curând - Suedia și Finlanda – care vor fi cu noi astăzi, dar principiul fundamental pe care îl avem de când a început războiul în Ucraina este că suntem uniți. Acesta este cel mai mare atu al NATO”, a spus Antony Blinken.

Marți dimineață, secretarul de Stat american Antony Blinken și premierul Nicolae Ciucă au vizitat expoziţia „Noi, Poporul: 25 de ani de Parteneriat strategic”, de la Ateneul Român.

Cei doi oficiali au fost însoțiți de șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, și de David Muniz, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti.

La ora 10,30, oficialul american a fost primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Klaus Iohannis.

Blinken a avut apoi consultări politice cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la finalul cărora cei doi au susținut o conferință de presă comună.

Într-un discurs susținut la Forumul Aspen, de la București, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat hotărârea NATO de a sprijini Ucraina și de a apăra toți aliații. El a spus că Aliații vor continua să fie alături de Ucraina în timp ce aceasta se apără împotriva războiului ilegal de agresiune al Rusiei.

„Nu poate exista pace durabilă dacă agresorul câștigă”, a spus el. „Nu poate exista pace durabilă dacă opresiunea și autocrația prevalează asupra libertății și democrației”, a spus Stoltenberg înainte de întâlnirile miniștrilor de externe ai NATO, de la București.

La Forumul de la București a vorbit și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care a subliniat importanța durabilă a legăturii transatlantice. Geoană a cofondat Aspen Institute România, care a organizat Forumul de la București împreună cu German Marshall Fund, susținut de Divizia de Diplomație Publică a NATO și de Guvernul României.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG