El a cerut Rusiei să se retragă din Ucraina și să revină pe calea dialogului. De asemenea, Stoltenberg și-a exprimat convingerea că obiectivele Kremlinului nu se limitează la Ucraina și că Rusia contestă, de fapt, întreaga ordine de securitate europeană.
„Cerem Rusiei să oprească acest război fără sens, să retragă toate forțele din Ucraina și sa revină la calea dialogului”, a spus Stoltenberg, după întâlnirea liderilor NATO, de vineri, de la Bruxelles.
„Suntem alături de cei uciși, răniți și forțați să plece din casele lor. Cerem Rusiei să înceteze acest război fără sens, să renunțe la agresiune”, a spus șeful NATO.
El a amintit că Rusia a cerut NATO să renunțe la extinderea sa și să scoată trupele din țările care au aderat la alianță din 1998 încoace, dar ea însăși folosește forța pentru a-și îndeplini obiectivele.
„Lumea va trage Rusia la răspundere ca agresor și Belarusul - complice. Este o greșeală strategică teribilă pentru care [și Belarusul] va plăti ani la rând pentru asta”, a atras atenția Stoltenberg.
El și-a exprimat convingerea că poporul rus știe, deja, că războiul dus de puterea de la Kremlin nici nu va face Rusia mai sigură și mai respectată pe plan internațional, și nici nu va ridica nivelul de trai al cetățenilor săi.
El și-a reiterat convingerea că Rusia intenționează să dea jos guvernul ales democratic de la Kiev.
Cât privește ajutorul pe care statele NATO sunt dispuse să-l ofere Ucrainei invadate, Stoltenberg a spus că „aliații sunt gata să ofere sprijin militar, umanitar, mesajul este că susținem Ucraina.”
„Aliații continuă să ofere sprijin Ucrainei, aliații au informat în legătură cu ce arme vor trimite. Trebuie să realizăm că în această situație e greu de prezis care sunt posibilitățile din viitor, dar aliații oferă sprijin și sunt angajați să ofere sprijin”, a mai spus Stoltenberg.
El a amintit că SUA, aliații și UE au adoptat sancțiuni împotriva Rusiei.
„Trebuie să fim gata să facem mai mult, chiar dacă trebuie să plătim prețul”, a mai spus secretarul general al NATO.
El a spus că NATO a desfășurat elemente ale forței sale de răspuns rapid pe uscat, pe mare și în aer în Europa de Est și că blocul de securitate „și-a întărit deja apărarea”, iar SUA, Canada și țările europene au dislocat mii de trupe în regiune.
Peste 100 de avioane de luptă operează acum în 30 de locații de apărare din Europa, însoțite de peste 120 de nave și trei grupuri de transportatori de atac, a amintit Stoltenberg.
El a insistat că forțele NATO vor apăra „fiecare centimetru din teritoriul NATO” și că vor continua să ofere sprijin Ucrainei, precum și altor națiuni din regiune amenințate de Rusia, inclusiv Georgia, Moldova și Bosnia.
NATO a anunțat deja că nu va trimite trupe în Ucraina, tocmai pentru că țara nu este membră a alianței.
Declarația șefilor de stat și de guvern NATO cu privire la atacul Rusiei asupra Ucrainei
„Ne-am întâlnit astăzi pentru a discuta despre cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii”, se spune în textul unei declarații adoptată vineri de membrii NATO.
„Condamnăm în cei mai fermi termeni posibil invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, posibilă de Belarus. Solicităm Rusiei să înceteze imediat asaltul militar, să-și retragă toate forțele din Ucraina și să se întoarcă de la calea de agresiune pe care a ales-o. Acest atac de mult planificat asupra Ucrainei, o țară independentă, pașnică și democratică, este brutal și complet neprovocat și nejustificat.
Deplângem pierderea tragică de vieți omenești, suferința umană enormă și distrugerea cauzate de acțiunile Rusiei. Pacea pe continentul european a fost spulberată în mod fundamental. Lumea va trage Rusia, precum și Belarus, la răspundere pentru acțiunile lor. Facem apel la toate statele să condamne fără rezerve acest atac inadmisibil”, se mai spune în textul declarației.
„Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest conflict. A respins calea diplomației și dialogului pe care i-au oferit-o în mod repetat de către NATO și Aliați. A încălcat în mod fundamental dreptul internațional, inclusiv Carta ONU. Acțiunile Rusiei sunt, de asemenea, o respingere flagrantă a principiilor consacrate în Actul fondator NATO-Rusia: Rusia este cea care a renunțat la angajamentele asumate în baza actului. Decizia președintelui Putin de a ataca Ucraina este o greșeală strategică teribilă, pentru care Rusia va plăti un preț sever, atât din punct de vedere economic, cât și politic, în anii următori. Rusiei au fost deja impuse sancțiuni masive și fără precedent. NATO va continua să se coordoneze îndeaproape cu părțile interesate relevante și cu alte organizații internaționale, inclusiv cu UE. La invitația Secretarului General, ni s-a alăturat astăzi Finlanda”, au decis membrii NATO.
Aceștia și-au exprimat solidaritatea cu președintele, parlamentul și guvernul Ucrainei ales în mod democratic și cu oamenii curajoși din Ucraina „care își apără acum patria. ”
„Gândurile noastre sunt la toți cei uciși, răniți și strămutați de agresiunea Rusiei și la familiile lor. NATO rămâne angajată față de toate principiile fundamentale care stau la baza securității europene, inclusiv că fiecare națiune are dreptul de a-și alege propriile aranjamente de securitate. Vom continua să oferim sprijin politic și practic Ucrainei, deoarece aceasta continuă să se apere și să cheme pe alții să facă același lucru. Reafirmăm sprijinul nostru neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, inclusiv în apele sale teritoriale. Această poziție de principiu nu se va schimba niciodată.”
Aliații au organizat consultări în temeiul articolului 4 din Tratatul de la Washington.
„Vom continua să luăm toate măsurile și deciziile necesare pentru a asigura securitatea și apărarea tuturor Aliaților. Am desfășurat forțe terestre și aeriene defensive în partea de est a Alianței și mijloace maritime în zona NATO. Am activat planurile de apărare ale NATO pentru a ne pregăti să răspundem la o serie de situații neprevăzute și să asigurăm teritoriul Alianței, inclusiv prin folosirea forțelor noastre de răspuns. Acum facem desfășurari suplimentare semnificative de forțe defensive în partea de est a Alianței. Vom face toate implementările necesare pentru a asigura descurajare și apărare puternice și credibile în întreaga Alianță, acum și în viitor. Angajamentul nostru față de articolul 5 din Tratatul de la Washington este de fier. Suntem uniți pentru a proteja și a apăra toți Aliații. Libertatea va învinge întotdeauna opresiunea”, se spune în finalul declarației.
Moscova amenință cu „consecințe militare și politice grave” dacă Finlanda și Suedia sunt primite în NATO
Eventuala admitere a Finlandei sau Suediei în Alianţa Nord-Atlantică ar genera „consecinţe militare şi politice grave”, a avertizat vineri după-amiază Administraţia Vladimir Putin, conform BBC News.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova spune că eventuala aderare la NATO a celor două țări „va genera consecinţe militare şi politice grave, care ar necesita ca Rusia să adopte măsuri de reciprocitate”.
„Noi considerăm angajamentul Guvernului Finlandei în sensul unei politici de nealiniere militară ca fiind un factor important în garantarea securităţii şi stabilităţii în nordul Europei”, a spus Zaharova.
