Linkuri accesibilitate

Strategie. Cătălin Predoiu vrea să reintegreze social deținuții eliberați cu ajutorul Bisericii


Ministrul Justiției,Cătălin Predoiu

În sistemul penitenciar se aflau aproximativ 20.500 persoane private de libertate, la sfârșitul lunii martie, provenind în măsură aproximativ egală din mediul urban(52,04%), și rural (47,16%), rata recidivei a scăzut în 2018 la 38,44%, an în care a fost înregistrată și cea mai mică rată a infracționalității din ultimii 11 ani.

Datele apar în noua Strategie naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2020 – 2024, publicată de Ministerul Justiției.

Pentru perioada 2020-2024, ținta strategică vizează reintegrarea funcțională a persoanelor puse în libertate din detenție, în mediul familial, în comunitate și pe piața muncii prin consolidarea, optimizarea și dezvoltarea mecanismelor legale și procedurale“, precizează documentul. Un rol important în dezvoltarea unor servicii de asistență post-detenție ar trebui să îl aibă autoritățile publice locale, despre a căror implicare Ministerul Justiției susține că “rămâne un resort dificil de accesat și mobilizat“.

În perioada 2017-2018, aproximativ 570 de deținuți au urmat un curs de calificare profesională în programele agențiilor de ocupare a forței de muncă, reducere semnificativă comparativ cu anul 2014, când erau implicate în astfel de programe 2.569 de persoane, cele mai multe participînd la cursuri de calificare profesională în cadrul proiectelor cu finanțare europeană – 2.013.

Conform datelor înregistrate în statistica judiciară, din totalul de 32.304 persoane condamnate definitiv în anul 2018, în cazul a 1.374 s-a reținut starea de recidivă. Cele mai multe infracțiuni săvârșite de recidiviști sunt: furtul calificat (319), conducerea unui vehicul fără permis (184), furtul (153), tâlhăria calificată (76) și lovirea sau alte violențe (59).
Strategie Ministerul Justiției

Potrivit informațiilor incluse în document, peste o treime din localitățile rurale și 10% dintre orașele mici nu dispun de servicii publice de asistență socială, iar serviciile integrate, adică servicii de protecție socială, ocupare, educație, sănătate și alte servicii publice necesare pentru a sprijini familiile aflate în sărăcie, sunt extrem de rare.

Printre instituțiile pe care Ministerul Justiției își propune să le implice în sprijinirea persoanelor care ies din închisoare este Biserica Ortodoxă.

Având în vedere procentul crescut al populației de rit ortodox (89,57% din persoanele custodiate), implicarea Bisericii Ortodoxe Române, alături de reprezentații altor culte religioase recunoscute la nivel național, este relevantă și din perspectiva acţiunilor de diminuare a marginalizării sociale și de sprijinire a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, la întoarcerea în mediul de provenienţă. Colaborarea preotului capelan de penitenciar cu parohiile, centrele social-filantropice și mănăstirile ortodoxe, prin valorificarea reţelei de suport social-filantropic a BOR, ar putea contribui semnificativ la susţinerea persoanelor aflate în detenţie, care urmează să revină în comunităţile de provenienţă“, precizează documentul.

Potrivit datelor statistice prezentate în Strategia Ministerul
ui Justiției, aproximativ 95% din persoanele aflate în închisoare au între 18 și 60 de ani și sunt considerate, în principiu, apte de muncă.

Dintre persoanele condamnate care au furnizat date privind calificarea/ocupația la depunerea în penitenciar, 65,23% au declarat că nu dețineau o meserie/profesie, iar 74,77% au declarat că nu aveau o ocupație, precizează documentul.

Pe categorii de studii, în luna august 2019, în sistemul penitenciar existau :

  • 7% persoane analfabete,
  • 16,83% persoane care au urmat cursurile învățământului de nivel primar,
  • 39,18% persoane care au urmat cursurile învățământului de nivel secundar inferior (gimnazial),
  • 17,67% persoane care au urmat cursurile învățământului de nivel secundar superior (liceal),
  • 10,91% persoane cu studii profesionale,
  • 0,7 % persoane înscrise la cursuri post-liceale sau școală de maiștri,
  • 3,41% persoane care au urmat învățământ de nivel universitar

La ieșirea din penitenciar, problemele pe care le întâmpină foștii deținuți sunt legate de lipsa actelor de identitate, lipsa unei locuințe/unui adăpost și a banilor, dificultăți privind revenirea în familie și comunitate și privind accesul pe piața muncii, precum și lipsa de suport din partea comunității.

Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică Strategie naţională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, 2020 – 2024 la o săptămână de la abrogarea recursului compensatoriu, care a scos peste 21.000 de deținuți înainte de termen.

Tot în această săptămână, Guvernul a aprobat, în şedinţa de marţi seară, un proiect de lege pentru aprobarea unui împrumut acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) pentru construirea, între altele, a două penitenciare. Costul proiectului este de 221,5 milioane euro, din care valoarea împrumutului este de 177 de milioane de euro.

"În cadrul acestui împrumut, va fi finanţată construcţia a două penitenciare în Berceni, Prahova şi altul în judeţul Buzău, precum şi construirea unei facilităţi de pregătire a personalului din penitenciare în judeţul Ilfov şi un alt centru de recuperare a capacităţii de muncă a ofiţerilor din penitenciare în judeţul Braşov", a declarat șeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, miercuri, într-o conferinţă de presă.

Penitenciarul din localitatea Berceni - Prahova va avea 1.000 locuri de detenție, iar cel din localitatea Unguriu – Buzău va putea primi 900 de deținuți.

Proiectul aprobat de Guvern prevede și construirea unei facilități de pregătire a personalului din penitenciare în județul Ilfov și a unui centru pentru recuperarea capacității de muncă a ofițerilor din penitenciare în județul Brașov.

Facebook Forum

VIDEO

Mașinării uriașe caută cele mai mici particule ale universului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:43 0:00
XS
SM
MD
LG