Linkuri accesibilitate

Studiu | Poluarea provocată de un singur zbor Londra-New York ne costă 3.000 de dolari


Cifrele actuale legate de impactul gazelor cu efect de seră asupra economiei sunt eronate, arată un nou studiu.
Cifrele actuale legate de impactul gazelor cu efect de seră asupra economiei sunt eronate, arată un nou studiu.

Potrivit unui nou studiu, schimbările climatice ar putea costa economia globală până la 3.000 de dolari pe tona de dioxid de carbon emisă.

Cercetătorii de la Cambridge University, University College London, Imperial College London și alți cercetători din țări partenere precum Elveția, Germania, SUA și Austria au arătat că, spre deosebire de cum s-a crezut până în prezent, costurile pe termen lung ale schimbărilor climatice pot fi foarte mari, afectând chiar produsul intern brut al țărilor.

Înainte de publicarea studiului, costurile pe termen lung erau estimate undeva între 10$ și 1.000$ pe tona de CO2, însă noul studiu folosește un model nou care ține cont de schimbări climatice mai robuste și efectul lor pe termen lung.

Același studiu a mai arătat că un zbor transatlantic din Regatul Unit până la New York ar putea costa 3.000 de dolari (2.500 de euro) pentru acoperirea costurilor aferente atenuării schimbărilor climatice pe termen lung.

Arderea de CO2 implică un cost pentru societate, chiar dacă nu este unul direct asupra portofelelor noastre,” a spus dr. Chris Brierley, profesor la departamentul de geografie la University College London și coautor al studiului. „Emisiile fiecărei persoane ar putea foarte bine costa omenirea undeva între 1.300 și 15.000 de dolari pe an, odată cu includerea impactului schimbărilor climatice asupra creșterii economice."

Impactul schimbărilor climatice s-a resimțit deja în ultimele luni ale acestui an. Inundațiile din Europa și valul de căldură din America de Nord sunt doar două evenimente care au demonstrat realitatea acestor schimbări. În plus, după cum demonstrează și noul studiu publicat în „Environmental Research Letters”, este improbabil ca efectele crizei climatice să nu aibă nici un impact asupra economiei globale.

Daunele economice se datorează costurilor aferente atenuării efectelor dezastrelor naturale asupra sănătății oamenilor și asupra productivității muncii.

Cel mai grav, spun cercetătorii, va fi afectat produsul intern brut al țărilor, aspect care nu a fost luat în considerare de majoritatea studiilor efectuate până în prezent pentru că acestea s-au concentrat cel mai des asupra impactului pe termen scurt, nu pe cel pe termen lung.

Studiul arată că peste 79 de ani, produsul intern brut la nivel global ar putea scădea cu până la 37% fără a lua în calcul impactul încălzirii globale asupra creșterii economice. Există însă multă nesiguranță când vine vorba de efectele schimbărilor climatice pe termen lung și incertitudini referitoare la capacitatea societății de a se adapta acestor schimbări. Impactul climatic ar putea ajunge chiar până la 51% din produsul intern brut al țărilor la nivel global.

Modul actual calcul al costurilor schimbărilor climatice este unul deficitar, mai spune studiul. Schema UE de comercializare a emisiilor estimează costul pentru dioxidul de carbon undeva la 61€/tonă, când e vorba de calculele cost-beneficiu pentru proiectele care implică folosirea gazelor cu efect de seră. Pentru Statele Unite acest cost este estimat la 51$/tonă de CO2.

Jarmo Kikstra, doctorand la Imperial College London și autor principal al studiului, a spus că este foarte dificil de calculat costul real al schimbărilor climatice însă îmbunătățirea calității datelor disponibile a ajutat la producerea unor cifre estimative.

El a mai adăugat că există mult multă incertitudine din perspectiva efectelor climei asupra economiei. „Dezvăluim că, dacă ne uităm mai atent la impactul durabil pe care clima o poate avea asupra economiei, vom constata că costurile ar putea crește de multe ori, în funcție de cât de multe măsuri climatice luăm”.

  • 16x9 Image

    Irina Breilean

    Absolventă a Școlii de studii slavone și est europene din cadrul University College London, și-a găsit pasiunea pentru jurnalism după terminarea facultății. În trecut, a lucrat în cercetare, în cadrul think-tankului studențesc Bentham Brooks Institute/University College London.

XS
SM
MD
LG