Actualizare 18:30 - Ministerul Apărării spune că nu poate avea o poziție oficială la informații pe surse
Ministerul Apărării Naționale (MApN) spune într-un comunicat de presă că „România nu a primit nicio informare oficială” din partea SUA referitoare la o posibilă retragere a unor soldați americani.
„Ca atare, nu putem formula o poziție oficială ca răspuns la informații bazate pe surse de presă.”
În același comunicat, MApN mai spune că „toate acordurile bilaterale dintre România și SUA „sunt în vigoare, sunt respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional.”
„Facilități strategice găzduite în bazele militare de pe teritoriul României, precum forțele americane staționate în sistem rotațional în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu sau sistemul antirachetă Aegis Ashore instalat în Baza 99 Deveselu, care este integrat în sistemul antirachetă al NATO, reprezintă dovezi clare ale angajamentului comun româno-american pentru securitatea colectivă aliată.”
În prezent, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. 1.400 dintre aceștia sunt la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
Actualizare 17:18 - Reacția președintelui Ilie Bolojan
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat marți că „nu există nicio discuție și nicio informație oficiale” care să confirme articolul publicat de NBC News. Bolojan a precizat că a discutat cu ministrul Apărării „să comunice o poziție a MApN legată de acest aspect”.
Bolojan a mai spus că, la ultima discuție dintre secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, și miniștrii de Externe europeni, SUA au precizat că nu au luat nicio decizie referitoare la o dezangajare pe Flancul de Est.
„Nu există nicio discuţie şi nicio informaţie oficiale care să confirme ceea ce spuneţi (retragerea trupelor militare americane din România - n.r.). Şi am discutat cu ministrul Apărării Tîlvăr să comunice oficial o poziţie a Ministerului Apărării legat de acest aspect. De asemenea, vă pot informa că în discuţia pe care secretarul de stat Rubio a avut-o cu miniştrii de Externe la ultima întâlnire din Europa a fost reafirmat încă o dată angajamentul SUA de a continua toate proiectele care ţin de NATO şi deci nu există nicio chestiune care să arate că Statele Unite ar fi luat o decizie - în afară de ştiri care sunt doar pe surse - legată de o dezangajare pe Flancul de Est”, a afirmat Ilie Bolojan, citat de news.ro. „Ceea ce este real, însă, este că atât în administraţia americană, în general, cât şi la Pentagon se discută de reduceri de cheltuieli pe care le vedem la ştiri, de reorganizări, dar asta nu înseamnă... deci aspecte care ţin de acest Flanc de Est care cred că este cel mai important flanc al NATO în momentul de faţă din Europa şi acest lucru cred că îl recunoaşte nu doar un est-european, ci orice om care ştie ce înseamnă securitate pentru Europa şi toate documentele NATO şi ale Uniunii Europene recunosc acest lucru”, a adăugat președintele interimar al României.
Articol inițial
România, alături de Polonia, s-ar număra printre țările din care Administrația Trump ar discuta dacă să retragă sau nu soldați, un număr de până la 10.000, precizează televiziunea americană NBC News.
În jur de 1.700 de militari americani se află în prezent în România. Aceștia sunt dislocați la bazele de la Deveselu, Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.
Europa Liberă a solicitat un punct de vedere pe acest subiect de la Ministerul Apărării din România. Îl vom publica imediat ce îl vom primi.
Televiziunea americană NBC News susține că a obținut informațiile de la șase oficiali americani și europeni care au cunoștință despre aceste discuții. Toți au cerut să le fie protejată identitatea.
Soldații despre care se discută posibila retragere ar face parte din unele unități desfășurate în Europa de Est de Administrația Biden, pentru a proteja țările vecine Ucrainei ca urmare a invaziei Rusiei, începută pe 24 februarie 2022.
Atunci, numărul soldaților americani trimiși pe Flancul Estic a fost suplimentat cu 20.000. Dacă discuțiile s-ar concretiza, ar fi vorba, practic, de reducerea la jumătate a acelei cifre.
Discuțiile interne din administrația americană cu privire la reducerea numărului de trupe americane în România și Polonia au loc într-un moment în care președintele Donald Trump încearcă să îl convingă pe Putin să accepte o încetare a focului, mai scrie NBC News.
Oficialii europeni care au discutat cu jurnaliștii televiziunii americane au precizat că, în cazul în care Pentagonul adoptă propunerea, aceasta va întări și mai mult temerile că Statele Unite își abandonează aliații de lungă durată din Europa, care consideră Rusia drept o amenințare în creștere.
Rușii ar „evalua o reducere a forțelor americane ca o slăbire a descurajării, iar acest lucru le va spori dorința de a se amesteca în diverse moduri în Europa”, a declarat Seth Jones, vicepreședinte senior al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.
Pentagonul a refuzat să comenteze informațiile publicate de NBC News.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, Brian Hughes, a spus însă pentru NBC News că „președintele revizuiește constant desfășurările și prioritățile pentru a se asigura că America rămâne pe primul loc”.
Europa Liberă a solicitat un punct de vedere de la NATO pe acest subiect. Îl vom publica imediat ce îl vom primi.
Discuții intense în SUA pe subiectul reducerii prezenței militare din Europa
Subiectul unei posibile reduceri a prezenței militare americane din Europa vine după ce membri ai Administrației Trump au spus în mai multe rânduri că Europa ar trebuie să investească mai mult pentru propria sa apărare.
În prima călătorie în străinătate în calitate de secretar american al Apărării, Pete Hegseth a declarat într-un discurs susținut la Bruxelles, în februarie, că „realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei”.
Statele Unite se vor concentra mai degrabă pe securizarea frontierei sudice și pe contracararea Chinei, a spus Hegseth.
La rândul său, Elbridge Colby, pe care Senatul ar trebui să îl confirme în curând în funcția de principal consilier politic și al treilea oficial al Pentagonului, a solicitat o mai mare concentrare asupra Chinei, în locul Europei.
Colby a pledat împotriva alocării mai multor resurse Ucrainei și a solicitat reducerea numărului de trupe din Europa în favoarea concentrării asupra amenințării din partea Chinei.
În schimb, senatorul republican Roger Wicker, președintele Comisiei pentru Servicii Armate, a părut să critice această abordare într-o audiere de joi. „Sunt unii care cred că acum este momentul să reducem drastic amprenta noastră militară în Europa”, a spus Wicker, fără a oferi detalii.
„Sunt îngrijorat de aceste opinii profund greșite și periculoase susținute de unii birocrați de nivel mediu din cadrul Departamentului Apărării”, a adăugat el, fără a identifica funcționarii.
„Aceștia au lucrat pentru a urmări retragerea SUA din Europa și de multe ori au făcut acest lucru fără să se coordoneze cu secretarul apărării”, a mai spus senatorul republican, citat de NBC News.
Aproximativ 80.000 de soldați americani sunt staționați în Europa.
SUA au militari în România la Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, care a fost folosită de mai multe ori în trecut de Armata SUA, inclusiv în timpul misiunilor sale din Afganistan din anii 2000, pentru transport de trupe și echipamente.
De asemenea, pentru Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii, Statele Unite au prevăzut o investiție de aproximativ 130 de milioane de dolari din bugetul Forțelor Aeriene SUA, la capitolul investiții în Europa. La baza aeriană din județul Cluj sunt operate 15 aeronave multirol F-16, utilizate în special pentru misiuni de poliție aeriană, sub comandă NATO. Acolo funcționează, de mai mulți ani, o structură a armatei SUA care este echipată cu aeronave fără pilot (drone) MQ-9 Reaper.
O altă bază militară în care se află soldați americani este Deveselu, acolo unde se află sistemul Aegis Ashore, care are capacitatea de a detecta și intercepta amenințările cu rachete balistice. Aegis Ashore din România a devenit operațională în mai 2016.
SUA își mută personalul militar din Jasionka, Polonia
Pe de altă parte, într-un comunicat de presă transmis luni, pe 7 aprilie, Armata Statelor Unite pentru Europa și Africa (USAREUR-AF) a anunțat repoziționarea planificată a echipamentelor și personalului militar american din Jasionka, Polonia, către alte locații din țară.
Decizia de a repoziționa trupele și echipamentele reflectă luni de evaluare și planificare, coordonate îndeaproape cu gazdele poloneze și cu aliații NATO, a transmis Armata Statelor Unite pentru Europa și Africa.
Jasionka este un centru important pentru direcționarea ajutorului militar occidental către Ucraina. În 2022, forțele americane au stabilit o prezență temporară la Jasionka după invazia rusă la scară largă a Ucrainei. Amplasamentul nu se află la o bază militară poloneză permanentă, dar a fost utilizat de forțele SUA, NATO și ale partenerilor timp de trei ani.
„După trei ani la Jasionka, aceasta este o oportunitate de a ne redimensiona amprenta și de a economisi zeci de milioane de dolari pe an pentru contribuabilii americani.”
Donahue a adăugat că SUA au menținut și continuă să mențină linii deschise de comunicare cu omologii polonezi și cu alți aliați și parteneri NATO pe parcursul acestui proces.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
