Guvernul de la Beijing s-a confruntat în ultimele zile cu un val de proteste nemaiîntâlnit în ultimele decenii, pe măsură ce furia provocată de carantinele Covid alimentează frustrările latente cu privire la sistemul politic.
Catalizatorul a fost incendiul de săptămâna trecută din orașul Urumqi, capitala regiunii nord-vestice Xinjiang, când zece oameni au murit, iar protestatarii au acuzat că victimele nu au putut să iasă din clădirea în flăcări din cauza măsurilor anti-Covid.
Furia provocată de restricțiile dure aplicate prin politica „zero Covid” s-au extins, în principal, la apeluri pentru schimbări politice și la mai multe libertăți, dar au existat și scandări cu privire la demisia lui Xi Jinping și a Partidului Comunist.
De asemenea, protestatarii au ținut în mâini foi albe de hârtie, pentru a simboliza cenzura la care este supusă cea mai populată țară din lume.
Mai multe proteste au fost planificate pentru luni seară, dar nu s-au materializat, ca urmare a prezenței masive a forțelor de ordine pe străzile marilor orașe, cu sute de vehicule, conform jurnaliștilor AFP din Beijing și Shanghai.
De asemenea, Associated Press relatează că, în condițiile în care poliția a ieșit în forță pe străzi, până marți după-amiază (ora locală) nu au fost semnalate proteste în cele două metropole sau în alte orașe mari.
Prudența americană
Casa Albă a reacționat cu prudență la evenimentele din China, precizând că președintele Joe Biden le urmăresc „îndeaproape”.
„Când vine vorba despre proteste, pe care le vedem în China și în alte zone, precum Iran, din diferite motive, poziția noastră este aceeași dintotdeauna: sprijinim dreptul oamenilor de pretutindeni de a protesta pașnic și de a-și exprima ideile și nemulțumirile”, a declarat Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, la o conferință de presă organizată la București cu ocazia reuniunii miniștrilor de Externe din țările NATO.
De asemenea, John Kirby, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, a declarat luni că ideea de bază promovată de Statele Unite este că „toată lumea are dreptul de a protesta pașnic, în SUA și în întreaga lume”.
Joe Biden „nu va vorbi în numele protestatarilor”, a răspuns el, întrebat care este reacția președintelui american la scandările „libertate” sau „Xi Jinping demisia”.
La insistențele reporterilor, John Kirby a răspuns că „protestatarii vorbesc pentru ei înșiși”.
The New York Times relatează că declarația oficialului american a contrastat puternic cu condamnările repetate la adresa autorităților iraniene, care au sugrumat protestele declanșate în luna septembrie de moartea tinerei Mahsa Amini în custodia poliției.
De asemenea, Politico afirmă că reacția Administrației Biden reflectă în parte dorința de a stabiliza o relație vitală, chiar dacă din ce în ce mai conflictuală, cu Beijingul.
În plus, oficialii administrației americane au declarat sub protecția anonimatului că situațiile nu sunt comparabile și că se îndoiesc că protestele care au avut loc în China vor fi de lungă durată sau că apelurile pentru încetarea restricțiilor Covid transformate în mesaje politice au reprezentat un apel fundamental pentru schimbarea guvernului.
În schimb, Casa Albă a anunțat într-o declarație că „va fi foarte dificil pentru Republica Populară Chineză să poată oprească acest virus prin strategia zero Covid”.
„Protestatarii vor viața de dinainte”
Robert Daly, directorul Institutului Kissinger pentru China și Statele Unite de la Wilson Center, a afirmat că numai simpla susținere a protestelor la nivel retoric ar putea accentua suspiciunile că protestele sunt susținute din afara țării.
„Pericolul de a exagera amploarea protestelor este (...) de a da crezare afirmațiilor guvernului chinez potrivit cărora aceste demonstrații timide și spontane sunt rezultatul unui complot străin”, a spus fostul diplomat american în Beijing, conform NYT.
Astfel, autoritățile chineze vor putea amplifica mesajul interferențelor și îi va intimida pe demonstranți spunând că participă la „o revoluție de culoare”.
Robert Daly a precizat și că natura protestelor este neclară: „Aceasta nu este o revoluție, nici o mișcare, și probabil că nu va deveni una”.
El a remarcat că au mai existat demonstrații în perioada pandemiei, iar protestatarii căutau în principal „libertatea de a trăi viața de zi cu zi pe care o aveau înainte de Covid”.
„Este adevărat, au existat apeluri pentru Xi și partidul să demisioneze la demonstrațiile din Shanghai, dar amploarea a fost extrem de limitată”, a adăugat el.
Manifestanți anchetați
Mai multe persoane care au participat la mitingurile din weekend au declarat luni pentru AFP că au primit apeluri telefonice de la forțele de ordine, care le cereau informații despre traseele lor și cum au aflat despre proteste.
De asemenea, agenția Reuters transmite că autoritățile chineze au început anchetarea unora dintre persoanele care s-au adunat la protestele din weekend.
Doi protestatari au declarat pentru Reuters că persoane care s-au identificat drept ofițeri de poliție din Beijing le-au cerut să se prezinte marți la o secție de poliție cu relatări scrise despre activitățile lor de duminică seara.
„Cu toții ne ștergem cu disperare istoricul conversațiilor”, a declarat o altă persoană care a asistat la protestul de la Beijing și care a refuzat să fie identificată. Persoana în cauză a declarat că poliția i-a întrebat cum au aflat despre protest și care a fost motivul pentru care au mers.
În Shanghai, în apropiere de un loc unde au fost proteste în weekend, grupuri de polițiști au fost desfășurate luni și marți la ieșirile de metrou. În plus, un reporter AFP a numărat 12 mașini de poliție pe o rază de 100 de metri în apropiere de epicentrul protestului de duminică.
„Politicile (zero Covid) de acum sunt pur și simplu prea stricte. Ele ucid mai mulți oameni decât Covidul”, a declarat pentru un trecător în vârstă de 17 ani, care a cerut să fie identificat doar ca Ray.
El a spus că a fost înconjurat de poliție când a trecut prin zona în care au fost protestele, iar un polițist i-ar fi cerut adresa.
Însă unele mitinguri sporadice au avut loc în altă parte luni seară. În Hangzhou, la circa 170 de kilometri sud-vest de Shanghai, a existat în schimb o securitate strictă, iar o manifestantă a declarat că zece persoane au fost reținute.
„Atmosfera a fost dezordonată. Erau puțini oameni și am fost separați. Erau mulți polițiști, era haos”, a spus ea.
AFP precizează că astfel de mitinguri de amploare sunt excepțional de rare, autoritățile reprimând cu duritate orice opoziție la adresa guvernului central.
În plus, controlul strict al informațiilor și restricțiile de călătorie impuse în continuare de China fac dificilă relatarea despre proteste și verificarea informațiilor, inclusiv cu privire la numărul celor reținuți.
Studenții sunt trimiși acasă
În paralel cu intensificarea cenzurii, a prezenței forțelor de ordine pe străzi și a reținerilor, Partidul Comunist a ordonat universităților să trimită studenții acasă, în încercarea de a preveni noi proteste, transmite marți Associated Press.
Universitatea Tsinghua, ai cărei studenți au protestat în weekend, și altele din Beijing și din provincia sudică Guangdong au motivat că în acest fel tinerii sunr protejați de Covid.
Însă, dispersarea studenților în orașe natale reduce probabilitatea unor noi demonstrații, a spus un student care s-a identificat doar cu numele Chen.
Din dorința de a-i trimite acasă cât mai repede, studenților de la Universitatea Tsinghua li s-a spus duminică seară că pot pleca acasă mai devreme pentru acest semestru și că școala va aranja autobuze care să îi ducă la gară sau la aeroport.
Nouă cămine studențești au fost închise luni, sub pretextul că unii studenți au fost testați pozitiv la Covid.
Universitățile au mai anunțat că orele de curs și examenele finale se vor desfășura online.
Unele măsuri relaxate, dar în continuare „zero Covid”
AFP relatează că există semne că unele autorități locale iau măsuri pentru a relaxa unele dintre reguli și pentru a atenua tulburările.
Agenția oficială de știri Xinhua a anunțat că Beijingul a interzis „practica de a bloca porțile clădirilor în complexele rezidențiale închise”.
Această măsură a fost una dintre cele mai contestate, deoarece oamenii se trezeau închiși în clădirile rezidențiale chiar și în cazul unor suspiciuni de infectare.
În plus, Comisia Națională de Sănătate a Chinei a anunțat noi măsuri pentru a combate gradul scăzut de vaccinare în rândul persoanelor în vârstă, acesta fiind considerat un impediment pentru relaxarea strategiei „zero Covid”.
Doar 65% dintre persoanele de peste 80 de ani sunt complet vaccinate, au declarat oficialii NHC într-o conferință de presă.
De asemenea, China nu a aprobat încă vaccinurile cu ARNm, care s-au dovedit a fi mai eficiente.
