Linkuri accesibilitate

SUA îl susțin „pe deplin” pe Mark Rutte la NATO, chiar dacă îl respectă pe „prietenul” Iohannis


Președintele român, Klaus Iohannis, și premierul olandez Mark Rutte.
Președintele român, Klaus Iohannis, și premierul olandez Mark Rutte.

Washingtonul a anunțat, prin vocea ambasadoarei Statelor Unite la NATO, că susține candidatura premierului olandez Mark Rutte la conducerea Alianței Nord-Atlantice.

Julianne Smith a declarat că Statele Unite îl susțin „pe deplin” pe Mark Rutte pentru postul de secretar general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), deși îl apreciază pe „prietenul nostru” Klaus Iohannis.

„Cred că sunteţi conştienţi de faptul că poziţia SUA este că îl susţinem pe deplin pe Mark Rutte ca viitor secretar general, dar avem cel mai mare respect şi pentru prietenul nostru, preşedintele Iohannis, şi apreciem că a intrat în competiţie şi îi dorim toate cele bune, în timp ce noi continuăm să dezbatem această problemă în cadrul Alianţei”, a declarat Julianne Smith.

Oficialul american a ținut să precizeze că ambasadorii celor 32 de țări membre sunt încă în „toiul căutării” unui succesor pentru Jens Stoltenberg și dezbat argumentele pe care fiecare dintre candidați le are.

„Noi, toţi cei 32 de ambasadori de aici, din cadrul NATO, suntem în toiul căutării unor potenţiali succesori (pentru actualul secretar general Jens Stoltenberg - n.r.). Şi există doi candidaţi oficiali, după cum ştiţi. Îi avem pe Mark Rutte din Olanda şi pe preşedintele Iohannis din România. Există o dezbatere în curs de desfăşurare în cadrul Alianţei cu privire la calificările acestor doi lideri foarte impresionanţi şi vom continua să dezbatem argumentele pro şi contra ale acestor două persoane până când vom ajunge la un consens asupra unuia dintre ei.”

Ea a preconizat ca o decizie privind noul șef al NATO ar putea fi luată până la summitul NATO de la Washington.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că va candida la șefia Alianței Nord-Atlantice.

Anunțul președintelui a fost făcut în ziua în care s-au împlinit 25 de ani de la prima extindere a NATO către țările din estul Europei.

În momentul în care Iohannis a făcut anunţul, cel puţin 20 dintre cei 32 de membri ai NATO - între care cei mai importanţi membri occidentali: SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania - îşi anunţaseră sprijinul pentru Mark Rutte, remarcă News.ro.

Între timp, Ungaria şi Bulgaria au anunțat că vor susține candidatura lui Iohannis. Lor li s-ar putea alătura și Turcia.

Pentru obţinerea poziţiei de secretar general al NATO este nevoie de consens, votul presupunând unanimitate. Mandatul lui Stoltenberg la șefia NATO se încheie pe 30 septembrie.

Fost premier al Norvegiei, Jens Stoltenberg (65 de ani) a fost numit în fruntea NATO pe 1 octombrie 2014 pentru un mandat de patru ani.

După două mandate, prezența sa la șefia NATO a fost prelungită în 2022 până la 30 septembrie 2023, în contextul războiului din Ucraina, după ce Rusia a invadat țara vecină pe 24 februarie 2022.

În iulie 2023 mandatul său a fost prelungit din nou până în octombrie 2024.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

Ce este NATO

NATO a fost creată de 12 țări din Europa și America de Nord, prin semnarea Tratatului de la Washington D.C. pe 4 aprilie 1949.

De atunci, alte douăzeci de state au aderat treptat la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord - cea mai recentă extindere fiind în 2024, prin includerea Suediei.

În prezent sunt 32 de state membre, iar sediul central se află la Bruxelles, în Belgia.

Poate cel mai cunoscut lucru cu privire la Alianța NATO este articolul 5, care prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor.

Articolul 10 explică însă principiile care stau la baza alianței militare de apărare: orice stat poate să fie membru, cu condiția să respecte libertatea individuală, democrația, drepturile omului și statul de drept.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG