Linkuri accesibilitate

SUA sancționează 400 de persoane și entități pentru a paraliza producția militară a Kremlinului


Unele dintre firmele vizate de restricțiile comerciale produc drone Shahed care sunt folosite de armata rusă în Ucraina.
Unele dintre firmele vizate de restricțiile comerciale produc drone Shahed care sunt folosite de armata rusă în Ucraina.

Statele Unite au impus vineri sancțiuni împotriva a peste 400 de entități și persoane pentru sprijinirea efortului de război al Rusiei în Ucraina, a anunțat vineri Departamentul de Stat al Statelor Unite.

Printre cei sancționați sunt companii chineze despre care oficialii americani cred că ajută Moscova să evite sancțiunile occidentale și să construiască sus armatele sale.

„Cu o zi înainte de Ziua Independenței Ucrainei, Trezoreria continuă implementarea angajamentelor G7 privind sancțiunile în sprijinul Ucrainei”, spune Departamentul de Stat.

Scopul sancțiunilor este să perturbe lanțurile internaționale de aprovizionare, achizițiile de metale și serviciile financiare ale Rusiei care sprijină efortul său de război în Ucraina.

Departamentul de Trezorerie al SUA a declarat că această mișcare se bazează pe sancțiunile deja impuse Rusiei ca răspuns la războiul său pe scară largă din Ucraina și vizează rețele, indivizi și entități distincte ale căror produse și servicii permit Rusiei să susțină războiul și să evite sancțiunile.

„Rusia și-a transformat economia într-un instrument în serviciul complexului industrial militar al Kremlinului”, a declarat secretarul adjunct al Trezoreriei, Wally Adeyemo, într-un comunicat de presă.

„Acțiunile trezoreriei de astăzi continuă să pună în aplicare angajamentele luate de președintele [Joe] Biden și omologii săi din G7 de a perturba lanțurile de aprovizionare și canalele de plată ale bazelor militare-industriale ale Rusiei”.

Sancțiunile vizează numeroase rețele transnaționale, a spus departamentul.

Printre aceștia se numără cei care se presupune că sunt implicați în: achiziționarea de muniție și material militar pentru Rusia, facilitarea evitării sancțiunilor pentru oligarhii ruși, spălarea aurului pentru o companie de aur rusească sancționată și sprijinirea bazei militar-industriale a Rusiei prin achiziționarea de produse sensibile și critice, articole precum instrumente avansate de mașini și componente electronice.

Lista companiilor desemnate pentru noi sancțiuni include 60 de firme de apărare și tehnologie cu sediul în Rusia „critice pentru susținerea și dezvoltarea industriei de apărare a Rusiei”, se mai spune în comunicat.

Adeyemo a adăugat că companiile, instituțiile financiare și guvernele din întreaga lume „trebuie să se asigure că nu sprijină lanțurile de aprovizionare militar-industriale ale Rusiei”.

Departamentul a avertizat că autoritățile de reglementare și instituțiile financiare străine „ar trebui să fie precaute” cu privire la orice tranzacții cu sucursale sau filiale ale instituțiilor financiare rusești și a remarcat că este conștient de eforturile Rusiei „de a facilita evaziunea sancțiunilor prin deschiderea de noi sucursale și filiale din străinătate ale instituțiilor financiare rusești”.

Acțiunea de amploare vizează rețele, indivizi și entități din 16 jurisdicții, inclusiv în China, Elveția, Turcia și Emiratele Arabe Unite.

Măsurile împotriva companiilor din China vizează 190 de ținte, potrivit unei fișe informative a Departamentului de Stat care subliniază sancțiunile acestuia.

Washingtonul a avertizat în repetate rânduri Beijingul cu privire la sprijinul acordat bazei industriale de apărare a Rusiei și a emis deja sute de sancțiuni menite să restrângă capacitatea Moscovei de a exploata anumite tehnologii în scopuri militare.

Sancțiunile, care îngheață toate activele deținute de cei vizați în jurisdicția SUA și le împiedică să aibă relații cu oamenii din Statele Unite, au fost anunțate în paralel cu un anunț al Departamentului de Comerț al SUA în care a afirmat că ia „măsuri agresive” pentru a restrânge și mai mult aprovizionarea cu articole fabricate în Statele Unite atât pentru Rusia, cât și pentru Belarus, din cauza „războiului ilegal al Kremlinului împotriva Ucrainei”.

În plus, Departamentul de Stat al SUA a declarat că vizează entități și persoane implicate în viitoarea producție de energie, metale și minerit a Rusiei, precum și evaziunea sancțiunilor și baza militar-industrială a Rusiei. De asemenea, vizează subsidiarele corporației de stat rusești de energie atomică Rosatom și „actori implicați în încercarea de „reeducare” forțată a copiilor din Ucraina.

Guvernul SUA a adăugat, de asemenea, 123 de entități la lista sa de control al exporturilor din SUA, cunoscută sub numele de Lista de Entități, care obligă furnizorii să obțină licențe înainte de a expedia către companiile vizate.

Companiile - 63 rusești, 42 de chinezești, 18 din alte țări - au fost vizate dintr-o serie de motive: de la trimiterea de electronice americane către armata rusă până la producerea a mii de drone Shahed-136 pe care Rusia să le folosească în Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulțumit Statelor Unite pentru „sancțiunile suplimentare puternice”, și a spus că acestea vor slăbi și mai mult capacitatea Rusiei de a „purta un război agresiv împotriva Ucrainei”.

„Presiunea asupra agresorului trebuie menținută și crescută în mod constant atâta timp cât Rusia își continuă agresiunea”, a adăugat Zelenski.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG