Premierul maghiar Viktor Orban i-a găzduit joi seară la al cincilea summit al Comunităţii Politice Europene, în Budapesta, pe liderii statelor UE, pe cei ai țărilor vecine care nu sunt membre și pe șefii instituțiilor UE.
Dintre toți invitații, poate cel mai plastic s-a exprimat prim-ministrul Albaniei, Edi Rama: „A fost deosebit să vedem toată Europa adunată în hambarul oii sale negre”.
Dineul de lucru al summitului informal al UE a avut ca subiect principal revenirea lui Donald Trump la Casă Albă și consecințele pentru Europa și restul lumii.
Cei 42 de șefi de stat și de guvern au discutat, printre altele, despre economia și securitatea Europei, în contextul războiului pe care Rusia îl poartă de aproape trei ani în Ucraina, escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, precum și despre migrația ilegală din Uniunea Europeană.
„A existat un acord că trebuie să reacționăm la rezultatele alegerilor americane. Trebuie să știm că urmează schimbări majore și trebuie să reacționăm la ele”, a spus gazda summitului, premierul maghiat Viktor Orban.
Același Orban, care îl admiră deschis pe Donald Trump, a preluat din ideile exprimate până acum de președintele ales al SUA.
„Ar trebui să existe pace în Europa cât mai curând posibil. A existat un acord că Europa ar trebui să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria pace și securitate în viitor”, a spus premierul maghiar.
Viktor Orban a insistat să fie și mai direct: „Nu ne putem aștepta ca americanii să fie singurii care să aibă grijă de noi.”
Însă premierul maghiar – singurul lider din UE care a vizitat Rusia după invazia acesteia în Ucraina – a venit și cu o notă personală sau, mai degrabă, una care se aseamănă cu retorica folosită de Moscova.
El a spus că Statele Unite „vor ieși din acest război”, o referire la așa-zisa implicare directă a Washingtonului pe care Kremlinul o acuză.
Zelenski lansează avertismente și critici
Aflat pentru prima dată la Budapesta după ce țara sa a fost invadată de forțele rusești, președintele ucrainean a trimis săgeți înspre Viktor Orban și nu numai.
„Avem nevoie de suficiente arme, nu de sprijin în discuții. Îmbrățișările cu Putin nu vor ajuta. Unii dintre voi îl îmbrățișați de 20 de ani și lucrurile se înrăutățesc”, a spus Zelenski.
De asemenea, președintele Ucrainei i-a avertizat pe liderii europeni că o capitulare în fața Rusiei ar fi un act „sinucigaș” pentru Europa.
De cealaltă parte, de la Moscova, șeful Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a afirmat că Occidentul se confruntă cu o alegere între deschiderea discuțiilor directe cu Moscova sau „distrugerea” continuă a populației Ucrainei.
„Acum, când situația din teatrul de luptă nu este în favoarea Kievului, Occidentul se confruntă cu o alegere: să continuăm să finanțăm (Kievul) și distrugerea populației ucrainene sau să recunoaștem realitățile actuale și să începem negocierile”, a spus Șoigu, care a deținut și funcția de ministru al Apărării.
Va aduce Donald Trump pacea?
Președintele ales al SUA a insistat în timpul campaniei electorale că va ajunge în scurt timp la un acord de pace. Rămâne de văzut dacă va reuși și în ce termeni.
„Un lucru este evident: Cei care doresc pacea sunt din ce în ce mai numeroși și, odată cu alegerile din SUA, tabăra celor care doresc pacea a crescut de multe ori”, a spus joi Viktor Orban.
În aceeași conferință de presă, premierul Ungariei – care a păstrat relații strânse cu Vladimir Putin – a refuzat să răspundă dacă președintele Rusiei face parte din „tabăra păcii”.
Răspunsul a venit rapid de la Volodimir Zelenski, deși nu l-a numit pe premierul maghiar: „Un lider care vorbește despre o încetare a focului, dar este împotriva garanțiilor de securitate și siguranță, este doar un orator”.
O pace instituită în acest moment va „distruge suveranitatea și independența” Ucrainei, a insistat Volodimir Zelenski.
Ce ar putea face Europa?
Mulți dintre liderii europeni și-au exprimat anxietatea față de realegerea lui Donald Trump, deși l-au felicitat după scrutinul din 5 noiembrie.
Deși poate suna ca un truism, acest detaliu trebuie subliniat: în primul mandat de președinte al lui Donald Trump Rusia încă nu invadase la scară largă Ucraina.
Fostul președinte american amenințase, în contrapondere la ajutorul masiv acord Ucrainei de administrația Biden, că va reduce sprijinul pentru Kiev.
În acest caz, greul va cădea pe umerii Europei. Liderii Uniunii Europene vor fi obligați să crească sprijinul militar acordat Ucrainei, dacă vor ca avertismentul președintelui ucrainean privind capitularea să nu se adeverească.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a spus că este „un moment decisiv al istoriei”, iar Europa trebuie să își afirme independența față de SUA printr-o figură de stil inspirată de sălbăticia lumii animale: UE nu își poate permite să fie un „ierbivor” slab înconjurat de „carnivori”.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a arătat moderația în ceea ce-l privește pe Donald Trump și a spus că așteaptă cu nerăbdare să lucreze din nou cu el „într-o manieră bună”, pentru „a consolida legătura transatlantică”.
La fel ca alți lideri europeni, și von der Leyen a militat pentru unitate în UE după victoria lui Donald Trump.
„Am arătat că Europa își poate asuma responsabilitatea stând împreună. Am demonstrat-o în timpul pandemiei și al crizei energetice”, a spus ea.
Mai mult, Comisia Europeană a înființat în urmă cu câteva luni un grup de lucru pentru a analiza ce s-ar putea întâmpla în funcție de cine ar fi ales la conducerea SUA.
„Nu suntem în 2016, când s-a creat panică în rândurile noastre în urma alegerii candidatului republican. Acum suntem mai încrezători, mai bine pregătiți pentru noua situație”, a declarat un diplomat UE de rang înalt.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
