Cea de-a doua ediție a Summit for Democracy („Summitul pentru democrație”, 28-30 martie) găzduit de președintele SUA, Joe Biden, are loc sub auspiciile războiului împotriva Ucrainei și ale regresului democrației în lume constatat de experții în domeniu.
Mai mult, remarcă analiștii citați de Reuters, administrația Biden a fost reticentă în a face alegerile grele necesare pentru a arăta că pune drepturile omului în centrul politicii sale externe.
La Summit for Democracy participă 120 de țări, inclusiv România, organizații ale societății civile și companii din tehnologie, dar Turcia și Ungaria, membri NATO, nu au fost invitate la discuțiile despre promovarea drepturilor omului și a democrației în lume.
Revista de politică internațională Foreign Policy a citat săptămâna trecută trei oficiali americani care au spus că respingerea a doi aliați reflectă o îngrijorare tot mai mare cu privire la gradul de regres democratic din Turcia și Ungaria, chiar dacă Washingtonul se bazează pe ambele țări pentru a sprijini strategia Occidentului în războiul împotriva Ucrainei. Invitarea Rusiei nici nu a fost pusă în discuție.
Nici la prima ediție, organizată în decembrie 2021, cele două țări - Turcia și Ungaria - nu au primit o invitație, ceea ce a determinat la acea vreme Ungaria să blocheze Uniunea Europeană de la a-și asuma un rol comun în cadrul discuțiilor.
Summitul din acest an va fi co-găzduit de Statele Unite, Costa Rica, Zambia, Țările de Jos și Coreea de Sud, un aranjament încurajat de oficialii SUA care spun că astfel țările vor fi mai implicate în procesul respectării democrației.
Susținătorii drepturilor omului au lăudat administrația Biden pentru că a pus în centrul atenției democrația, dar spun că există puține dovezi că țările care se alătură summit-ului au făcut progrese în îmbunătățirea democrațiilor lor și că nu există un mecanism oficial prin care să fie monitorizat modul în care țările care și-au luat angajamente la primul summit le respectă.
Marți, în prima zi a summitului, tema principală de discuție a fost „O pace justă și durabilă în Ucraina”, iar lucrările au fost deschise de secretarul de stat Antony Blinken care a reafirmat sprijinul SUA pentru Ucraina.
„Toți știm că o pace să fie dreaptă trebuie să respecte principiile ONU: suveranitate, integritate teritorială și independență. Iar ca o pace să fie durabilă trebuie să ne asigurăm că Rusia nu își retrage temporar trupele și apoi reîncepe un război într-o perioadă mai favorabilă”, a spus secretarul de stat.
Pe 29 martie, în cadrul întâlnirii plenare din cadrul summitului, vor vorbi președintele SUA Joe Biden, președintele din Costa Rica Rodrigo Chaves Robles al Costa Rica și președintele Republicii Zambia Hakainde Hichilema, prim-ministrul Mark Rutte al Țărilor de Jos și președintele Republicii CoreeaYoon Suk Yeol. De asemenea, va face declarații și secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
La Summit for Democracy 2023 sunt invitate aceleași țări ca în 2021, plus alte opt: Honduras, Coasta de Fildeș, Gambia, Mauritania, Mozambic, Tanzania, Bosnia și Herțegovina și Liechtenstein.
