Presa, politicienii și cea mai mare parte a publicului care produc și consumă informații „mainstream” s-au trezit în urma alegerilor parlamentare de duminică în fața unui mare semn de întrebare: cine este AUR, de unde vine și unde se duce și, mai ales, cum de intră în Parlament cu un scor de aproximativ 9%, înainte de redistribuirea mandatelor, rezultat la care lideri politici consacrați precum Băsescu sau Ponta pot acum doar visa.
Pentru scena politică românească, este un fenomen nemaivăzut: o mișcare politică a zburat complet pe sub radarul presei și al analiștilor și a aterizat direct în Parlament, cu un scor care o face a patra forță în legislativ.
„Ne-a scăpat tuturor. Dacă privim înapoi, vedem că semnele erau acolo, doar că nu ne-am uitat”, privește retrospectiv sociologul Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.
„Clasa politică și mass media sunt foarte atente la televiziuni, dar forța lor este mult inferioară Facebook. În zone din Facebook care nu sunt neapărat foarte vizibile, AUR a fost foarte puternic. În grupurile comunităților de români din Diaspora, AUR a stat foarte bine. Lumea stă conectată la tv, iar pe Facebook nu ai o unealtă cum ai dacă vrei să știi, de exemplu, toate rezultatele la fotbal”, explică sociologul Barbu Mateescu de ce AUR nu a apărut până acum pe radarul „mainstream”.
Cei care compun AUR nu au apărut însă din neant. Au fost mereu acolo. Ba chiar au participat, separat, la diverse ture de alegeri, cu rezultate marginale. Acum, și-au unit forțele, mai ales în mediul online.
„Ei au luat rezultate slabe până acum, pentru că nu e prima oară când participă la alegeri, doar la locale au mai participat sub acest nume. Pe listele lor sunt mai mulți influenceri, cum se zice – George Simion, Dan Tănasă, Sorin Lavric, Florin Mitroi care era cu Forța Pensionarilor, Călin Georgescu, Șoșoacă. Fiecare dintre acești oameni au o bulă de susținători pe Facebook. Noi nu îi vedem, dacă nu suntem de acolo sau ni se pare că este ceva marginal”, explică sociologul Ovidiu Voicu.
Mulți de pe listele AUR „au o prezență în spațiul public destul de veche și destui dintre ei au participat la alegeri”, însă au obținut mereu câteva procente, ignorate de toată lumea, pentru că prezența la vot era mult mai mare decât a fost acum (sub 32%), spune Voicu. „Au integrat și foarte multe segmente din ce a rămas din fostul PRM, care s-a făcut țăndări după ce a murit Vadim Tudor. S-au dus prin tot felul de partidulețe. Acum s-au reunit cumva în acest AUR”, mai spune sociologul.
Forțele născătoare ale „USR-ului pandemiei”: prezența mică la vot și frustrările ignorate
AUR este USR-ul pandemiei, dar ca bază socială este practic PP-DD. Este genul de partid care exprimă niște emoții și perspective care nu sunt cuprinse de partidele principale.Barbu Mateescu, sociolog
Sociologul Barbu Mateescu arată că AUR ca fenomen politic nu e chiar o noutate. Cu aceeași forță explozivă au intrat în Parlament PP-DD (Partidul Poporului-Dan Diaconescu) în 2012 sau USR în 2016. Singura diferență ar fi că în 2020, noua forță antisistem a fost ignorată de restul lumii, până la aflarea rezultatelor de la vot.
„AUR este USR-ul pandemiei, dar ca bază socială este practic PP-DD. Este genul de partid care exprimă niște emoții și perspective care nu sunt cuprinse de partidele principale”, spune Barbu Mateescu, pentru Europa Liberă. „Cu diferența că PP-DD nu a avut rezultate foarte bune în Transilvania, ci în Muntenia. Profilul votanților este același, însă asta nu înseamnă că sunt aceiași votanți”, adaugă sociologul.
„Nu văd ceva uluitor. Am avut o pandemie cu un impact psihologic și economic colosal. Ceva trebuia să se întâmple, undeva. Energia, nemulțumirea trebuia să se găsească într-un loc. E interesant că nu s-au regăsit la PSD, care era principalul partid de opoziție. Nu cred că a fost vorba atât de mult de valori patriotice și naționale, cât de faptul că AUR a fost singurul partid care s-a opus foarte puternic restricțiilor. E un lucru pe care USR-PLUS nu l-a făcut, iar PSD l-a făcut cu timiditate. În contextul pandemiei, oamenii afectați grav de restricții trebuia să meargă undeva, să voteze cu cineva”, adaugă Mateescu.
Sociologul Ovidiu Voicu pune succesul AUR pe seama a două lucruri: participarea foarte mică la vot (cea mai mică din ultimii 30 de ani la niște alegeri interne, deci exceptând europarlamentarele) și „hotărârea” votanților AUR, care la modul relativ nu sunt chiar așa de mulți, circa 500.000.
„Dar două lucruri au contat: participarea a fost foarte scăzută, iar atunci 500.000 de voturi contează, și ei sunt niște oameni foarte hotărâți – nu cred în Covid, de exemplu. Este o minoritate hotărâtă, pe fond de participare scăzută, așa cum făcea de obicei UDMR”, arată Ovidiu Voicu.
„La o prezență mult mai mare la europarlamentare, aproape dublă, George Simion, liderul AUR, a luat 117.000 de voturi. Acum, AUR a luat vreo 500.000. Din ele, vreo 400.000 cred eu că reprezintă pandemia”, spune Barbu Mateescu.
Și așa ajungem la al doilea mare vector de forță care a dus la propulsarea AUR: pandemia și exploatarea frustrărilor provocate de restricțiile ei, lucruri care au fost ignorate de principalele partide politice.
„Toată lumea a vrut să nu pară populistă, să nu pară că se cațără pe cadavre pentru a obține voturi. De aceea au evitat discursul împotriva restricțiilor, conspiraționist, anti-măști, anti-vaccin. Singurul partid care putea să facă acest lucru în mod coerent era PSD, care însă acum este într-o schimbare de imagine și încearcă să evite genul acesta de ton”, arată sociologul Barbu Mateescu.
Votanții AUR sunt în special oameni tineri, sub 60 de ani, cu pondere un pic mai mare la cei sub 30 de ani. Sunt din orașe mici, în special, din Moldova și din Transilvania.Barbu Mateescu, sociolog
Contextul pandemiei a contat imens pentru AUR, crede și Ovidiu Voicu. „Este un amalgam de naționalism-populism. Acești oameni par inspirați de Trump, este o mișcare anti-sistem, anti-mască, anti-restricții, anti-globalizare, anti-5G. Toate adunate la un loc există peste tot în lume și i-am văzut în alte țări mult mai activi, se fac proteste uriașe. Culmea, această mișcare anti-globalizare a fost potențată tocmai de globalizare. Ei se conectează la rețelele internaționale și își trag de acolo energie”.
Tot pandemia a ajutat AUR să nu își risipească forța de pe Facebook până la urnele de vot, așa cum a pățit Alexandru Cumpănașu în 2019, la prezidențiale. Cumpănașu s-a vândut tot ca un candidat anti-sistem, reușind să adune pe Facebook cifre de audiență colosale prin căpușarea tragediei de la Caracal, unde o nepoată de-a sa a fost ucisă. La vot însă, a obținut doar 140.000 de voturi (mai mult însă decât George Simion, liderul AUR, la europarlamentare).
„Pandemia e reală, cazul de la Caracal se dusese. Cazul a avut loc cu multe luni înainte de ziua alegerilor, iar în fiecare zi Cumpănașu ducea o muncă sisifică, el lucra contra timpului. Restricțiile și impactul pandemiei s-au suprapus foarte bine cu campania electorală”, arată Barbu Mateescu.
Cine a votat AUR masiv. Diaspora idealizată care iubește „m...e PSD”
Sociologul Barbu Mateescu a făcut deja un mic profil al votantului AUR din țară, pe baza datelor din exit-poll-urile consultate: „Sunt în special oameni tineri, sub 60 de ani, cu pondere un pic mai mare la cei sub 30 de ani. Sunt din orașe mici, în special, din Moldova și din Transilvania. În Muntenia și Oltenia sau în Teleorman, AUR nu s-a putut desfășura, loialitatea față de PSD a fost mult mai mare”.
Ovidiu Voicu arată că „AUR a rupt o parte din electoratul conservator al PMP”, dar a rupt și de la USR, lucru pe care mulți îl ignoră. „La început, în USR erau foarte mulți oameni cu vederi din acestea radical-naționaliste. Unii dintre ei s-au și dus în AUR și au candidat, cum este domnul Andrușceac”, amintește Voicu.
Noi idealizăm un pic diaspora, în ultimii ani, dar acolo discursul „m..e PSD”, care nu e un discurs civilizat, e unul anti-sistem, nu s-a regăsit în USR.Ovidiu Voicu, sociolog
În Diaspora, AUR a avut un succes mai mare decât în țară, ocupând primele poziții în preferințele marilor comunități de români din Italia și Spania, de exemplu. Iar aici AUR a câștigat mult tot în detrimentul USR-PLUS.
„Noi idealizăm un pic diaspora în ultimii ani, dar acolo discursul „m..e PSD”, care nu e un discurs civilizat, e unul anti-sistem, nu s-a regăsit în USR. Acest tip de discurs mai radical, că dăm cu ei de pământ, s-a regăsit în AUR, iar ei au fost și mai activi în zona de diaspora. George Simion știe să mobilizeze bine nucleele de activiști, el și asociația lui au făcut pe toate gardurile „Basarabia e România”. De altfel, conferința de lansare a AUR a fost la Londra”, explică Ovidiu Voicu.
Barbu Mateescu arată și el că sunt mai multe diaspore, din punct de vedere socio-economic: „Există o diasporă a muncitorilor în construcții, a oamenilor cu locuri de muncă prost plătite, care a votat cu Băsescu, a votat USR-PLUS în 2019 la europarlamentare, iar acum și-a găsit un vehicul politic care le vorbește mult mai bine decât au făcut-o USR-PLUS, PNL sau PSD”.
Scorurile primilor trei „erodați”. PSD scade, PNL subperformează, iar USR-PLUS stă în limita „bulei” online
Principalele trei forțe politice care intră în Parlament și pe care au stat cu ochii cei mai mulți nu au produs surprize majore.
PSD obține primul loc în alegerile parlamentare, însă cu un scor care e la limita pragului de 30%. Față de acum 4 ani, când câștiga alegerile parlamentare cu 45%, este un picaj enorm.
„PSD a fost erodat de Pro România, care se pare că nu intră în Parlament, dar totuși a luat peste 4,5%. PSD scade sub 30%, e un lucru simbolic, chiar dacă este tot pe locul unu”, spune Barbu Mateescu.
„PSD are o rețea de activiști și își poate mobiliza mult mai bine oamenii și apare spirala tăcerii, care a ajutat mult și AUR, de aceea a fost așa sub radar. PSD rămâne cel mai mare partid din România, ceea ce este real, ca număr de primari, ca număr de activiști. Și mai important, Pro România nu a reușit să rupă prea mult din PSD”, explică Ovidiu Voicu.
PNL obține locul al doilea, cu un scor în jurul a 25%, ușor sub sondajele de opinie din campanie.
„PNL nu a fost senzațional nici în bine, nici în rău, având în vedere condițiile de pandemie. 5% în plus față de parlamentarele precedente, dar nu locul unu, ceea ce nu e bine pentru ei”, radiografiază Barbu Mateescu.
Ovidiu Voicu estimează că „PNL este penalizat de proasta gestiune a pandemiei și de erorile pe care le-a făcut, mai ales în ultimul timp – închiderea aiurea a piețelor, uite carantina nu e carantina, cum numărăm testele și cazurile – au fost foarte multe bâlbâieli. Nu au pierdut multe procente față de potențial”.
Am ascultat discursurile lui Dan Barna din izolare, în care vorbește de „pesedismul coclit”. El se adresează bulei USR, pentru că acolo ai succes dacă mulțumești oamenii de pe acele forumuri interne. Aceea este limita.Ovidiu Voicu, sociolog
Locul trei revine USR-PLUS, care nu reușește să își depășească o limită, după explozia de la europarlamentare.
„La USR, lucrurile au o limită intrinsecă. Ei nu au luat mai mult ca la prezidențiale. S-au prezentat la parlamentare cu aceiași oameni și același discurs de la prezidențiale, când i-a bătut Viorica Dăncilă, deci nu ar trebui să fie surprinși că au pierdut și acum”, consideră Ovidiu Voicu.
Barbu Mateescu spune că succesul sau eșecul USR-PLUS la aceste alegeri ține de abordarea subiectivă a fiecăruia, iar în partid se duc deja lupte pe acest subiect: „Da, a luat cu 7-8% mai mult ca la parlamentarele precedente, dar, ca și la prezidențiale, nu a reușit să repete performanța foarte bună de la europarlamentare”.
Ovidiu Voicu arată că USR-PLUS pare, după atâția ani deja în politică, să nu vrea să depășească limitele „bulei” online, lucru pe care AUR, de exemplu, l-a făcut cu brio: „Am ascultat discursurile lui Dan Barna din izolare, în care vorbește de „pesedismul coclit”. El se adresează bulei USR, pentru că acolo ai succes dacă mulțumești oamenii de pe acele forumuri interne. Aceea este limita. Dacă începe să vorbească și pentru restul publicului, s-ar putea să mai crească USR. Deocamdată nu reușește. Cred că este o limită a leadership-ului, atât pot la acest moment”.
În rest, două partide conduse de lideri politici consacrați au ajuns la limita irelevanței – pragul electoral de 5%. Partidul fostului președinte Traian Băsescu, PMP, se zbate încă la limita pragului electoral de 5%, urmând să afle după numărarea ultimelor voturi dacă reușește să intre în Parlament. Pro România, partidul condus de fostul premier Victor Ponta, care a absorbit și ALDE, partidul fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, nu prinde parlamentul, strângând doar circa 4,5% din voturi.
Facebook Forum