În general, „intoxicația cu mercur și cu plumb este gravă și cu efecte de lungă durată”, atrage atenția profesorul Voicu. Cu toate acestea, el subliniază că este nevoie de o analiză mai amănunțită înainte de a da un verdict clar.
Pentru a vedea dacă a fost intoxicare sau nu cu mercur trebuie luate în calcul mai multe mai multe variabile: de la perioada de expunere, la concentrație, simptomatologie, dar și valorile exacte de referință cu care a lucrat fiecare laborator.
Observațiile științifice ale profesorului Voicu vin în contextul în care liderii opoziției din Republica Moldova, Maia Sandu și Andrei Năstase, reprezentanții opoziției neparlamentare care conduc Blocul ACUM, au acuzat autoritățile de la Chișinău, cu doar trei zile înainte de scrutinul parlamentar de duminică, asupra faptului că „există suspiciuni rezonabile” că ar fi fost otrăviți cu mercur. În cursul zilei de vineri, au prezentat și niște dovezi.
Lucrurile trebuie să fie dincolo de orice dubiu și atunci când vii cu câteva zile înainte de alegeri cu o astfel de afirmație, care este una foarte gravă, chestia asta stârnește foarte multe semne de întrebareIulian Fota, analist de politică externă
Analistul de politică externă Iulian Fota crede că reprezentanții Blocului ACUM „nu sunt un pericol din punct de vedere politic în momentul acesta, chiar dacă au crescut și au un electoral fidel” și este posibil ca toată această controversă legată de suspiciunile de otrăvire să nu îi avantajeze pe ultima sută de metri a campaniei.
Totuși, sincronizarea acestor mărturisiri, pentru care existau analize medicale făcute cu destul de mult timp în urmă, cu apropierea alegerilor ridică unele semne de întrebare. Fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate, Iulian Fota, a argumentat că, în cazul în care s-ar adeveri suspiciunile de otrăvire, acest lucru ar fi „un fapt extrem de grav care ar merita nu doar o discuție la ei sau aici, în România, ci o anchetă internațională”.
Totuși, Iulian Fota atrage atenția că trebuie să existe certitudini în ceea ce privește aceste declarații și evaluări atestate de o entitate independentă, eventual occidentală.
„Lucrurile trebuie să fie dincolo de orice dubiu și atunci când vii cu câteva zile înainte de alegeri cu o astfel de afirmație, care este una foarte gravă, chestia asta stârnește foarte multe semne de întrebare”, a explicat analistul.
Potrivit documentelor (copii ale unor analize medicale) prezentate de liderii ACUM și citate de presa de la Chișinău, nivelul de mercur în sânge ar prezenta valori mari. Creșterea ar fi mai mare în cazul lui Andrei Năstase, care are documente din septembrie 2017 și din decembrie 2018, conform cărora aceste valori ar fi de 9,9 și respectiv 8,7, în timp ce valorile normale s-ar situa între 0 și 2, arată portalul Unimedia.info. Totuși, în cazul analizelor lui Andrei Năstase nu apare și laboratorul în cadrul cărora au fost făcute.
În cazul Maiei Sandu, analizele făcute la un laborator Synevo din Chișinău, la începutul lunii ianuarie a acestui an, arată o valoare a mercurului în sânge de 2,7.
Reprezentanta serviciului de presă al Partidului „Acţiune şi Solidaritate”, Cristina Bujor, a declarat, citată de Agerpres, că Andrei Năstase a făcut primele investigaţii medicale în Germania în 2017, acestea arătând că cantitatea de mercur în probele de sânge recoltate este cu mult peste limitele normale. Andrei Năstase a urmat un tratament, însă nivelul de mercur s-a redus nesemnificativ, după cum arată rezultatele analizelor din decembrie 2018.
„Vă spun cu toată certitudinea: suntem ţintele unor atacuri mişeleşti din partea acestei guvernări care ne doreşte morţi. Au atentat la viaţa şi sănătatea noastră prin metale grele, s-a apelat la mercur şi împotriva mea, şi împotriva Maiei Sandu, şi împotriva dlui Machedon (este vorba despre Alexandru Machedon, fostul şef al staffului electoral al liderului PPDA din campania locală din 2018, n.r.), şi împotriva altor colegi care s-au aflat în anturajul nostru. Esenţial este că am fost supuşi unor atacuri cu acest mercur, geneza căruia nu este deocamdată identificată”, a spus Andrei Năstase, potrivit Europa Liberă.
Alexandru Machedon a declarat pentru Europa Liberă că, de fapt, el este cel care a descoperit, în urmă cu doi ani, excesul de mercur din organism, după care şi-a alertat şi colegii. Alexandru Machedon a mărturisit că a decis să nu facă public cazul pentru a nu le inspira frică participanţilor la protestele antiguvernamentale ale opoziţiei de atunci.
O asemănare între cazurile celor doi reprezentanți ai Blocului ACUM și cel al fostului președinte al Ucrainei în perioada 2005-2010, Viktor Iușcenko, care a supraviețuit unei tentative de otrăvire în 2004, nu este posibilă, crede Iulian Fota.
În opinia analistului, „cazul Iușcenko era legat de o Rusie care avea interese foarte mari în Ucraina, un interes direct, pe când în Republica Moldova e un interes mai scăzut”. Iulian Fota argumentează că atât Ignor Dodon, cât și Vlad Plahotniuc „garantează obiective importante pentru Rusia: fără occidentalizarea sau europenizarea Republicii Moldova, fără NATO, fără a pune în discuție prezența trupelor rusești în Transnistria”.
Duminică, pe 24 februarie, cetățenii din Republica Moldova urmează să se prezinte la urne pentru a-și alege cei 101 de membri ai Parlamentului unicameral. Pentru prima dată, scrutinul se va desfășura potrivit unui sistem mixt – proporțional, într-o circumscripție națională, și majoritar în circumscripțiile uninominale.
Partidul Socialiștilor, al președintelui Igor Dodon, de orientare prorusă, ar fi favorit în sondaje, scrie AFP, citat de France24. Locurile următoare sunt disputate de Alianța partidelor proeuropene – Blocul ACUM – și de Partidul Democrat al oligarhului Vlad Plahotniuc, care are majoritatea în actuala legislatură.
