Dacă te uiți câteva ore la televizor, reclamele predominante sunt din domeniul farmaceutic. Așa rămâi cu impresia că în România abundă medicamentele și suplimentele naturale. Deși consumul de pastile fără prescripție medicală este într-adevăr o problemă, realitatea din teren arată o altă situație mai gravă: în farmacii nu se găsesc medicamente esențiale pentru cancer, diabet, boli cardiovasculare și alte afecțiuni.

Primul loc în reclamele de la televizor este ocupat de domeniul farma, arată ultimul raport privind investițiile în publicitate, realizat în martie 2024 de compania de profil Kantar.

Timp de câteva zeci de minute pe zi rulează reclame la diversele produse vândute de farmacii. Reclamele însă sunt la produse care sunt vândute fără rețetă medicală, pentru care clientul nu trebuie să aibă vreo afecțiune.

Pe de altă parte, aparenta abundență de medicamente ascunde o problemă cu care zi de zi se confruntă mii de oameni: pacienți cu afecțiuni cronice sau acute nu găsesc tratamentul de care au nevoie.

În prezent, potrivit listei Agenției Naționale a Medicamentelor, lipsesc 758 de medicamente pentru diverse afecțiuni: de la cancer, diabet, boli cardiovasculare până la medicamentele post transplant, cele antiepileptice sau vaccinuri pentru copii.

Reporterii Europa Liberă au umblat câteva zile prin București și au constatat că zeci de oameni merg din farmacie în farmacie în speranța că vor găsi medicamentele prescrise de medic pentru ei sau pentru o rudă.

Farmaciștii fac liste cu medicamentele de care au nevoie clienții lor și îi sună atunci când le găsesc, din întâmplare, în vreun depozit din alt oraș, de exemplu.

Ana Maria Molocea, de profesie psiholog clinician, căuta la începtul săptămânii medicamentele de care au nevoie două dintre persoanele cele mai dragi ei: mama și bunica.

Pe unele le comandă pe internet din alte țări, pentru că în România nu se mai găsesc.

„Magneziul perfuzabil nu se mai găsește în farmacii de un an de zile. Îl comandăm din Republica Moldova să ne vină”, spune Ana Maria.

De aproape jumătate de an, ea nu mai găsește nici un produs perfuzabil cu vitamine.

„Mama și bunica nu își pot lua vitaminele necesare din hrană și trebuie să ia vitamine perfuzabile măcar o dată la câteva luni de zile. Dar Soluvitul nu există nici măcar să îl cumpărăm, nu ar fi o problemă de cât costă - 150 de lei 10 fiole”, completează Ana Maria Molocea.

Un drum până la farmacie: între 60 și 450 de kilometri

Raluca Tănase stă în Ploiești și este mama unei fete de 22 de ani cu epilepsie și paralizie cerebrală. Femeia umblă uneori zile întregi fără să găsească medicamentele de care are nevoie fiica sa.

Deși în orașele din România farmaciile sunt aproape pe fiecare stradă, ea este nevoită să parcurgă distanța de circa 60 de kilometri până la București, când află că pastilele există într-o farmacie din Capitală.

„Anul trecut, opt luni de zile au lipsit majoritatea medicamentelor pentru epilepsie. N-am găsit deloc Rivotril de 0,5 miligrame. Am aflat că o farmacie din Timișoara trimitea rețetele în Germania și le aducea de acolo. Pe un medicament care în țară costă poate 12 lei, plăteai 200 de lei. Efortul financiar este foarte mare”, spune Raluca Tănase, care este și asistent personal pentru fiica ei.

Astfel de cazuri sunt ușor de găsit în farmacii, unde zeci de persoane intră să întrebe de medicamente.

Florin Clauzer are 65 de ani și în urmă cu doi ani a fost operat de cancer de prostată. De atunci are nevoie de medicamente, care ori lipsesc, ori se găsesc foarte greu.

Acum a aflat unde anume în București ar mai găsi două cutii din Uroflow, necesare pentru tratamentul prescris de medic. A dat fuga să le cumpere.

E mai bine decât anul trecut, când nu se găsea medicamentul în Capitală și a aflat că îl are o farmacie din Cluj Napoca. La 450 de kilometri distanță. A călătorit cu trenul de noapte și a doua zi avea medicamentul.

„M-am operat de cancer, am avut noroc de un doctor bun. Acum am început să am din nou probleme și am nevoie de medicamentul ăsta. Dar eu sunt pensionar, am timp, pot să umblu după el, dar ce fac cei care nu au timp?”, se întreabă el.

Ordonanţa preşedinţială care - în teorie - asigură tratamentul gratuit

Cu toate că multe medicamente pentru boli grave precum cancerul sunt pe lista compensatelor, unele din acestea nu sunt decontate pentru toate formele de cancer.

Larisa Chendea trăia în Anglia, în urmă cu trei ani, când a aflat că mama ei are glioblastom, adică un cancer cerebral foarte agresiv. Medicul care a operat-o pe mamă i-a dat o schemă de tratament cu Avastin, medicament compensat pentru tratamentul altor tipuri de cancere, nu pentru cel cerebral.

În primul an, familia a plătit tratamentul din bugetul propriu, aproape 13.000 de lei lunar (2.600 de euro). Larisa a revenit de atunci în România, la Râmnicu Vâlcea, ca să aibă grijă de mama ei.

La opt luni de la operație, cancerul a recidivat, iar tratamentul prescris de medic era singurul care o putea ține în viață pe mama ei.

Atunci, Larisa a apelat la Asociația Dăruiește Viață și așa a aflat că poate da statul în judecată pentru că nu asigură tratamentul prescris de medic.

Uneori, familia Chendea nu găsea tratamentul nici cu banii jos.

„Procesul este încă în desfășurare”, spune Larisa.

„La maxim două luni după ce am dat (statul) în judecată, judecătorii au dispus prin ordonanță președințială ca statul (Casa Națională de Asigurări de Sănătate, n.red.) să asigure tratamentul gratuit, conform rapoartelor medicale și tratamentului prescris de medic”, mai spune Larisa Chendea.

Tânăra vine lunar în București ca să ia tratamentul asigurat de stat de la o farmacie aflată în vecinătatea Ministerului Sănătății.

Listele de așteptare de la farmacie

Farmacista Beatrice Speteanu o cunoaște pe Larisa și spune că acesta nu este singurul caz în care pacienților le sunt asigurate tratamentele de către stat. Mai sunt alți 11 astfel de pacienți, care își iau medicamentele gratuite de la farmacia condusă de ea.

Și această farmacie din apropierea Ministerului Sănătății are liste întregi de medicamente care lipsesc.

Zeci de pacienți sună zilnic să întrebe de pastile. Dacă farmacista nu le are, îi pune pe o listă.

„Lipsesc medicamente pentru cancer, transplant, diabet, cardiovascular, plasturii pentru Parkinson, Actoveginul, pe care îl folosesc și femeile însărcinate, și cei care au avut atac vascular cerebral... Lipsesc medicamente din toate clasele”, spune Beatrice Speteanu în timp ce ne arată un caiet scris de mână pe aproape toate paginile.

„Pacienții sună să întrebe dacă avem medicamentul, noi luăm un număr de telefon. În momentul când îl primim, îi sunăm și îi întrebăm dacă îl mai vor. Atunci când este cerere foarte mare pentru un medicament pe care nu îl avem, când sună zeci de pacienți într-o zi, înseamnă că e deficitar”, explică Beatrice Speteanu.

Farmacista spune că medicamentele au început să dispară de pe piață de când România a adoptat politica celui mai mic preț din Uniunea Europeană, în urmă cu zece ani.

„Acest preț cel mai mic face ca anumiți producători să își retragă complet medicamentele din România. Dacă în România sunt obligați să îl vândă cu 1 leu, dar în alte țări îl pot da cu 10 lei, atunci e legal să o facă”, mai spune farmacista.

„Asta înseamnă că piața de medicamente din România este foarte bună pentru export. Țări europene mari cer și de la producătorii din țara lor, dar cer și din România, deoarece le vor lua cu un preț mult mai mic. Deci din puținul care intră în România o foarte mare parte se duce la export”, mai spune farmacista Beatrice Speteanu.

Ajutor din partea navigatorilor de pacienți

Atunci când sunt diagnosticați cu o boală gravă și nu găsesc medicamentele necesare tratamentului lor, bolnavii apelează și la navigatorii de pacienți, care se străduiesc să îi ajute să găsească cele mai bune tratamente.

Alina Comănescu este navigator de pacienți oncologici de zeci de ani și a ajutat sute de oameni să supraviețuiască.

Atunci când un pacient îi spune că nu se găsește ce are nevoie, ea caută mai întâi pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului să vadă dacă această lipsă nu este cumva cauzată de o sistare a producției pe o perioadă de timp.

„Apoi, încercăm să identificăm în diferite rețele farmaceutice acest medicament. Spre norocul nostru, deja știm și suntem familiarizați cu farmaciile care în principiu au stocuri de medicamente cumva aflate la risc. Dar mai important e că lanțurile de farmacii și-au dezvoltat un instrument prin care pot să caute în stocurile din toată țara și să îl aducă pacientului la cea mai apropiată farmacie de domiciliu”, spune Alina Comănescu.

Cel mai des, pacienții oncologici nu găsesc Cisplatinul, un medicament chimioterapeutic utilizat în tratamentul mai multor tipuri de cancere.

„Acum este anunțată lispa Cisplatinului. Și încercăm să găsim soluții. Ce este foarte bine este că Cisplatinul este un medicament generic și atunci sunt mai mulți producători pe piață și încercăm să găsim tratamentul în rețelele farmaceutice cu care colaborăm”, arată Alina Comănescu.

Ce spun producătorii de medicamente

Producătorii spun că, pe lângă prețul cel mai mic pentru medicamente, lipsa medicamentelor mai este cauzată într-o anumită măsură și de taxa de clawback.

Dragoș Damian, director executiv la Terapia Cluj și reprezentant al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România, explică pentru Europa Liberă de ce prețul mic și taxa clawback contribuie cel mai mult la dispariția medicamentelor.

El spune că producătorii de medicamente generice (cele care au ieșit de sub patentul de invenție) plătesc 15% din profit, iar producătorii de medicamente inovative (noi) plătesc 25% din profit drept taxă de clawback.

„Dacă luăm un medicament de inimă – Metoprolol, de exemplu – prețul lui e de 10 lei și trebuie să plătești 15% taxă clawback. Metoprolol costă undeva la nivelul unei ape minerale de jumătate de litru. Vă dați seama că producătorii nu sunt încurajați să mai producă, într-un final ei trebuie să susțină acest medicament”, arată Dragoș Damian.

„În acest caz, ei retrag Metoprololul și pacientul român, din lipsă de altceva, va trece pe un medicament mai scump, care costă mult mai mult și statul român”.

Și Simona Cocoș, director general Zentiva Romania & Moldova și președinte al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, spune că taxarea producătorilor și politicile de preț sunt cei mai importanți factori care afectează „sănătatea” aprovizionării cu medicamente a sistemului și a pacienților.

„Nu poți rezolva probleme structurale de finanțare ale sănătății cu taxe și prețuri cât mai mici la medicamente. Ceea ce dorim pentru România este o restructurare a finanțării, care să asigure sustenabilitate și o cheltuire eficientă prin încurajarea genericelor și biosimilarelor, așa cum fac, cu succes, multe țări ale Uniunii Europene”, spune Simona Cocoș.

Ea arată că, prin taxa de clawback, producătorii de medicamente sunt privați de resurse necesare pentru a produce mai multe generice moderne și accesibile.

„De aceea noi propunem o eliminare treptată a taxei, iar scăderea încasărilor la buget să fie compensată prin utilizarea de facto a genericelor acolo unde ele sunt alternativă la originale. În acest fel, au loc economii de buget prin care pot fi tratați mai mulți pacienți”, afirmă Simona Cocoș.

Medicamentele inovative ajung la pacienții români după doi ani și jumătate

Nici medicamentele noi, numite „inovative”, aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului nu ajung repede în România. Și nu neapărat din cauza taxelor, ci a procedurii greoaie prin care sunt aprobate în România.

Dan Zaharescu, director executiv la Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), spune că există o procedură specială pentru introducerea de noi medicamente în sistemul de compensare și rambursare care durează mult.

„România trebuie să aștepte ca cel puțin în 15 țări europene medicamentul acela să fie deja rambursat pentru ca să poată să intre în sistemul de compensare și rambursare de la noi”, spune directorul ARPIM.

„Din momentul autorizării de către Agenția Europeană a Medicamentului până când medicamentul să ajungă să fie disponibil pacienților români trec undeva spre 900 de zile, pentru pacienții oncologici chiar 990 de zile”, completează Dan Zaharescu.

El susține că doar o treime din medicamentele care sunt aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului ajung să fie disponibile pacienților români în acest interval de 900 de zile. Celelalte două treimi nu ajung deloc.

Directorul executiv al ARPIM consideră că politicile din sănătate sunt lipsite de coerență și acest lucru pune presiune pe bugetul Casei de Sănătate.

„Deficitul CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) este undeva la 14 miliarde de lei (2,82 mld. euro) pentru anul acesta. Multe plăți s-au rostogolit de anul trecut, când întârzierile pentru plata medicamentelor erau cam de trei luni și jumătate. Practic, în decembrie ei erau cu plățile cam la jumătatea lui septembrie”, arată Dan Zaharescu.

Cei mai afectați de lipsa banilor și a prețului mic la medicamente sunt pacienții.

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, declară că, din cauza lipsei unor registre ale pacienților pe diverse boli, România nu poate avea o predictbilitate în privința medicamentelor.

„Lipsa medicamentelor e o consecință reală a producției, pentru că producția este la fel, dar numărul de pacienți și consumul este mult mai ridicat și atunci e greu să echilibrezi într-o piață unde ai aceeași cantitate de medicamente”, observă Radu Gănescu.

„Neavând aceste registre ale pacienților, noi nu putem să știm ce nevoi avem. Dacă mâine mai ai zece pacienți noi diagnosticați cu cancer, să zicem, înseamnă că trebuie să mai ai zece cutii noi de medicamente ca să poți să-i tratezi. Ceea ce înseamnă că-ți crește consumul și, având cotă fixă de medicamente, așa apare o discrepanță”.

El însuși pacient cronic, Gănescu mai spune că motivul pentru care majoritatea medicamentelor au fost retrase din România a fost din cauza prețului de vânzare mult mai mic decât cel de producție.

Cum (nu) afli dacă găsești un medicament în România

Până în urmă cu trei-patru ani, pacienții puteau să verifice dacă un medicament există în România pe platforma medicamentelipsa.ms.ro. Această platformă nu mai funcționează în prezent, potrivit unui răspuns dat de Ministerul Sănătății pentru Europa Liberă.

„Platforma a fost dezvoltată de membrii programului GovITHub și lansată în data de 12 octombrie 2016 de către echipa guvernamentală de la acel moment. Ulterior, Ministerului Sănătății i s-au transmis doar credențialele de acces și nu deține informații cu privire la deținătorul domeniului”, se arată în răspunsul ministerului.

Pentru a afla totuși dacă un medicament există sau nu, pacienții pot trimite o notificare pe adresa de email lipsamedicament@anm.ro la Agenția Națională a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale (ANMDM).

Pe siteul ANMDM e publicată o listă cu medicamente lipsă, care se actualizează greu, tot pe baza semnalărilor din partea pacienților care umblă din farmacie în farmacie.

Anul trecut, Uniunea Europeană a hotărât că, până la mijlocul anului 2024, toate statele europene, inclusiv România, ar trebui să aibă o listă critică cu medicamente esențiale, astfel încât să evite penuria care poate apărea inclusiv din cauza lipsei materiilor prime și a substanțelor active produse în China și India.

Astfel a fost înființat Grupul de coordonare al penuriei de medicamente (MSSG) al Comisiei Europene, un organism la care statele care rămân fără un medicament pot apela pentru a primi asistență să îl găsească la alte state.

Ce va conține lista critică cu medicamente din România

Europa Liberă a încercat să afle de ce lipsesc atâtea medicamente și în ce stadiu este lista critică cerută de UE de la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), instituție care ar trebui să întocmească această listă.

Răzvan Prisada, președintele ANMDM, spune pentru Europa Liberă că lista cu medicamente lipsă este actualizată de fiecare dată când există câte o notificare de la un deținător de autorizație despre o discontinuite temporară sau permanentă a unui produs.

Prisada spune că unele medicamente lipsesc din România pentru că nu au fost niciodată lansate aici.

„Aici este vorba cel mai adesea de medicamente noi, inovative. Există cazuri în care medicamentele odată autorizate de către Agenția Europeană a Medicamentului nu ajung în același timp în toate statele membre. Și România, din păcate, nu este dintre țările în care aceste medicamente ajung printre primele”, spune Răzvan Prisada.

Pe de altă parte, mai spune președintele ANMDM, unele dintre ele pur și simplu sunt retrase.

„În general, e vorba de încetarea comercializării. Acolo unde s-au retras, au fost modificate protocoale, există alternative terapeutice.

Cele mai multe probleme le avem cu medicamentele care sunt deficitare, în sensul în care există perioade în care ele nu sunt disponibile sau care sunt prezente în piață, dar în cantități insuficiente raportat la necesarul pacienților români”, spune Răzvan Prisada.

Până la mijlocul acestui an, România va avea o listă critică cu 200 de substanțe active (molecule) a căror lipsă ar duce la un risc de sănătate publică. Lista va fi asemănătoare cu cea din Uniunea Europeană.

„Dar din lista adoptată la nivel european vor fi scoase medicamentele care nu au autorizație de punere pe piață în România și vor fi adăugate medicamentele care au avut în mod repetat discontinuități în ultimii doi ani, din orice arie terapeutică. Plus, se vor adăuga medicamentele care sunt în prezent aduse prin autorizări de nevoi speciale, pentru care în mod repetat nu vor au fost găsite soluții pentru aprovizionarea pieței”, a spus Răzvan Prisada.

Marcel Ciolacu și o informație trunchiată

Premierul Marcel Ciolacu a declarat zilele trecute că toate propunerile privind finanţarea listei de medicamente compensate sunt aprobate în Guvern.

Marcel Ciolacu a spus că a avut discuții cu producătorii de medicamente inovative pentru ca România să producă și ea astfel de medicamente, așa cum fac multe dintre țările europene.

Premierul a fost întrebat despre faptul că la nivelul Ministerului Finanţelor nu s-a ajuns la un consens pentru finanţare în privinţa listei medicamentelor compensate.

„E vorba de medicamentele inovative. Şi ieri (25 martie) am avut discuţii împreună cu domnul ministru, cu preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Inovative. Şi vreau să vă anunţ că, în acest moment, din costurile statului român, costurile sunt 80% pentru medicamente inovative şi 20% pentru medicamentele generice. Medicamentele generice acoperă 80% dintre pacienţi, medicamentele inovative acoperă 20% dintre pacienţi (...) Nu ştiu de blocări, ce ştiu este că tot ce propune Ministerul Sănătăţii se aprobă”, a declarat Marcel Ciolacu.

Reprezentantul producătorilor de medicamente inovative – Dan Zaharescu - precizează că declarația premierului Ciolacu este o informație trunchiată.

„Nu este deloc adevărat acest lucru, pentru că nu se ține cont de aceste contribuții pe care producătorii de medicamente le fac. Deci, în mod real, medicamentele inovative reprezintă cam două treimi din piață, deci undeva până în 70% din valoarea medicamentelor care sunt vândute în România. Și ele acoperă undeva în jurul a 30-35% din numărul de pacienți care sunt tratați”, precizează Dan Zaharescu.

Directorul ARPIM mai spune că, în calculele pe care le-a anunțat prim-ministrul, el a vorbit despre valorile brute, deci fără să țină cont de taxa clawback și de discounturile care sunt acordate în cadrul contractelor cost-volum.

„Între medicamentele inovative sunt considerate și medicamentele inovative cărora le-a expirat brevetul și care s-au genericizat, care practic intră în aceeași categorie cu medicamentele generice, fiindcă sunt la același nivel de preț, același nivel de taxă clawback pe care-l plătesc”, conchide Dan Zaharescu.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.