România și-a intensificat solicitările către partenerii din NATO și UE pentru intrarea țării în Schengen, în contextul războiului din Ucraina. Premierul Nicolae Ciucă și-a asumat public că România va fi admisă din decembrie.

România pare să fie mai aproape ca niciodată de acest obiectiv, însă poate rata o nouă șansă dacă nu demonstrează în lunile octombrie și noiembrie că poate ține migrația ilegală sub control, dacă nu asigură o independență credibilă a justiției și dacă nu modernizează Portul Constanța.

Pentru ca românii să poată circula liber spre vestul Europei, fără să mai oprească la granița cu Ungaria, oficialii de la București trebuie să rezolve până la sfârșitul lunii noiembrie mai multe condiții cerute, oficial sau neoficial, de partenerii europeni.

Lista acestor clauze care trebuie îndeplinite până la sfârșitul lunii noiembrie a fost alcătuită de Europa Liberă în urma informațiilor obținute de la Ministerul de Interne, Poliția de Frontieră, Consiliul Uniunii Europene, dar și de la ambasade europene aflate în Capitală.

Lista condițiilor pe care oficialii români trebuie să le îndeplinească este următoarea:

• rezultatele pozitive la un control efectuat în luna octombrie de specialiștii europeni privind securitatea frontierelor româniei;
• înlăturarea de Comisia Europeană a raportului de monitorizare a Justiției din România, proces denumit oficial Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV);
• în baza unui eventual raport pozitiv asupra siguranței frontierelor, realizat în urma inspecțiilor din iunie, aderarea României la spațiul Schengen să intre la vot în Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) din 8 decembrie;
• acord politic al tuturor statelor membre în Consiliului Uniunii Europene și JAI care să permită un vot pozitiv (dacă un singur stat se opune, accesul în Schengen va fi amânat);
• Convingerea Olandei să voteze pozitiv pentru că, în acest moment, doar Olanda nu ar vota pentru intrarea României în spațiul Schengen (un eventual vot pozitiv trebuie aprobat în Parlamentul de la Haga);
• Modernizarea Portului Constanța și a Vămii pentru că oficiali din Olanda, dar și din alte state, consideră că Portul Constanța nu este pregătit în acest moment să facă parte din spațiul Schengen.

„Nu trebuie să privim eventualele condiții cerute de partenerii europeni ca pe o condiționare, ca pe o limitare a drepturilor noastre. Sunt mai mult niște condiții pe care România și le-a asumat de mult și nu le îndeplinește”, explică profesorul Cristian Păun.

În cazul în care aceste condiții nu vor fi îndeplinite de autoritățile române, accesul în zona Schengen se poate face și în 2023, însă oficialii de la Palatul Victoria și Cotroceni se tem că dacă va fi ratată aderarea în decembrie 2022, accesul în Schengen poate fi amânat o lungă perioadă.

„Președinția lucrează pentru adoptarea deciziei necesare a Consiliului în unanimitate în cadrul Consiliului din decembrie. În acest sens, ne angajăm cu statele membre pentru a pregăti terenul pentru o discuție de fond privind ridicarea controalelor la frontierele interne cu Bulgaria și România”, a declarat ministerul ceh Mikuláš Bek, țară care deține președinția Consiliului UE, la începutul lunii octombrie.

Istoria aderării: România stă la poarta Schengen de 11 ani

După aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, Comisia Europeană și guvernul de la București au convenit să realizeze un program de investiții pentru modernizarea și dotarea Poliției de Frontieră, structura din subordinea Ministerului Administrației și Internelor (MAI).

Ținta acestor finanțări era ca să permită intrarea României și în zona Schengen în următorii cinci ani.

În mai 2010, Vasile Blaga, ministru de Interne la acel moment, își lua un angajament public. „Promit românilor ca, pe 27 martie 2011, vom intra in spațiul Schengen. În condițiile de criză, aderarea la Spațiul Schengen rămâne obligatorie”, spunea el la acea vreme.

Din 2007 și până în 2014, România a investit aproape două miliarde de euro în securizarea granițelor: peste 2.000 de kilometri de graniță exterioară a Uniunii Europene (hotarele cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia și frontiera asigurată de Marea Neagră).

Din 2011, România a încercat de 15 de ori, prin introducerea solicitării intrării în Spațiul Schengen, pe agenda preliminară a Consiliului JAI. Până acum, cererea nu a fost aprobată, conform datelor obținute de la MAI.

Ultima solicitare a fost făcută de România în 2018. Bruxellesul ne-a refuzat politicos și a motivat prin două situații: Poliția de Frontieră nu folosea încă baze informatice comune cu restul statelor UE și independența justiției.

Nicolae Ciucă a luat-o pe urmele lui Blaga cu promisiunea că România va intra în Spațiul Schengen, în cazul premierului român declarația făcând referire până la sfârșitul lui 2022. Din acest spațiu de liberă circulație a cetățenilor fac parte 26 de țări, o parte dintre ele membre ale Uniunii Europene și alte patru state partenere.

Inspecțiile europene din octombrie

Primul pas concret pe care autoritățile române trebuie să-l îndeplinească pentru ca România să intre în Schengen este un raport pozitiv în urma inspecțiilor europene din această lună de la frontiere.

Aceste controale au fost anunțate de Mikuláš Bek, președintele în exercițiu al Consiliului, la începutul lunii.

„În efortul nostru de a asigura unanimitatea necesară în Consiliu, Președinția a facilitat vizitele de experți în Bulgaria și România de săptămâna viitoare, astfel cum au fost efectuate de Comisie. Vizitele, care sunt găzduite de ambele state membre pe bază voluntară și în spiritul încrederii reciproce, vor stabili punerea în aplicare a elementelor fundamentale ale acquis-ului Schengen”, declara acesta pe 5 octombrie.

Așa cum a aflat Europa Liberă, experți din mai multe state membre UE au fost în inspecții în mai multe puncte de frontieră, mare parte de la granița de vest, cea cu Ungaria. Specialiștii europeni au dorit să vadă:

• modul cum verifică polițiștii de frontieră baza de date a persoanelor care nu au voie în zona comună;
• aparatura folosită în verificarea acestor informații;
• semnalul de internet de pe frontieră pentru a permite verificarea datelor;
• condițiile de verificare a documentelor de pe Aeroportul „Traian Vuia” din Timișoara,
• normele veterinare îndeplinite de Poliția de Frontieră și Agenția Națională Veterinară și de Controlul Alimentelor la controlul persoanelor care transportă animale și alimente;
• condițiile de cazare a persoanelor care cer azil;
• întrebuințarea limbii engleze de către polițiștii de frontieră;
• sistemele informatice din punctele de frontieră rutiere și cele din aeroporturi.

Deși aceste controale organizate și planificate de oficialii români și cei români presupun onestitate și bună credință din partea ambelor părți, publicația Ziare.com nota într-un articol că la Vama Moravița au fost chiar înlocuiți polițiștii care nu cunosc engleză cu unii care o știu pe perioada inspecțiilor pentru a face o impresie mai bună.

Consiliul din 8-9 decembrie

Concluziile preliminare ale inspectorilor europeni sunt unele pozitive, din datele obținute de Europa Liberă, atât din surse guvernamentale, cât și din surse vamale.

Experții au constatat că polițiștii de frontieră respectă toate normele de securizare a frontierei din punct de vedere al normelor Schengen, ne-a transmis un reprezentant al Poliției de Frontieră.

Dacă aceste concluzii preliminarii se vor transforma într-un raport final pozitiv, acesta va fi apoi trimis grupurile de lucru din cadrul Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI). Apoi, acest raport intermediar independent ar trebui să permită României să ceară, prin Lucian Bode, intrarea în Schengen la următoarea întâlnire a Consiliului JAI.

Pe 8-9 decembrie are lor următoarea întâlnire a Consiliul Justiție și Afaceri Interne.

„Experți europeni vor realiza mai multe controale pentru a vedea cât de pregătită este țara noastră pentru aderarea la Spațiul Schengen. Vor face vizite și verificări la sediile unor subunități ale Ministerului de Interne, vor face vizite și verificări în teren, în frontieră. Vor avea sesiuni de întrebări și răspunsuri cu personalul MAI privind aplicarea aquisului Schengen, despre cunoașterea legislației, a procedurilor Schengen”, a declarat și Lucian Bode la începutul lunii.

Acordul politic

În cadrul celor două zile de ședințe de la Consiliul Justiție și Afaceri Interne din decembrie, reprezentanții tuturor statelor membre trebuie să fie de acord cu ridicarea controalelor de frontieră dintre România și Ungaria, respectiv România și Bulgaria.

Asta pentru că în rest, România are granițe doar cu state care nu sunt membre ale UE și prin urmare nu se schimbă nimic la granițele cu Republica Moldova, Ucraina și Serbia.

Promisiunea lui Nicolae Ciucă prin care anunța că România va intra în Schengen până la finalul anului 2022 a început să fie luată în serios după 29 august.

Atunci, cancelarul Germaniei a declarat clar că sprijină aderarea României (dar și a Bulgariei și a Croației) la spațiul Schengen. Germania a fost unul dintre membrii acestei zone care s-au opus deseori intrării României. Alte două state care în trecut au blocat accesul Bucureștiului la zona de liberă trecere au fost Finlanda și Olanda (sau Regatul Țărilor de Jos, noua denumire oficială a acestei țări).

Însă, din iunie, și Finlanda susține intrarea României în Schengen, așa cum ne-au declarat reprezentanții ambasadei de la București.

„Finlanda este pregătită să susțină propuneri de decizii care prezintă aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România, Bulgaria și Croația. Finlanda consideră important ca toate țările UE să se implice în mecanismul de evaluare și control Schengen recent reformat. Cu ajutorul mecanismului, implementarea obligațiilor Schengen ale țărilor poate fi monitorizată mai bine decât înainte”, a fost punctul de vedere al guvernului finlandez trimis prin ambasada de la București.

Olanda

A mai rămas Olanda pe lista statelor care pot bloca în decembrie accesul României la Schengen. Iar poziția autorităților de la Haga, orașul în care sunt majoritatea instituțiilor olandeze, nu s-a schimbat nici în toamna anului 2022, așa cum a prezentat Europa Liberă încă de ieri.

Aceeași poziție de principiu a fost enunțată și de premierul olandez Mark Rutte, venit miercuri într-o vizită la baza militară de la Cincu. „Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen”, a spus el.

Pe scurt, poziția olandeză cu privire la extinderea Schengen este simplă.

„Atunci când cerințele sunt îndeplinite, aderarea este posibilă. Pentru a putea evalua acest lucru, avem nevoie de informații actualizate din partea Comisiei Europene cu privire la toate domeniile relevante pentru deciziile politice privind aderarea la Schengen. Aceasta se referă atât la implementarea acquis-ului Schengen, cât și la statul de drept (MCV). Când aceste informații sunt disponibile, trebuie să cântărim acele informații, și la nivel politic (inclusiv dialogul cu parlamentul). Acest lucru necesită timp”, a precizat ambasadorul Roelof van Ees.

Justiția

Din răspunsul diplomatului olandez reiese că România nu trebuie să pună doar accentul pe controalele Poliției de Frontieră, ci și pe independența Justiției și chiar a controlului traficului cu mărfuri care duce la evaziune.

Pentru ca România să fie aptă să intre în Schengen, trebuie ca oficialii europeni să înlăture MCV-ul pentru România, așa cum ne-a precizat chiar ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. Condiția cea mai importantă pentru înlăturarea MCV este un pachet nou de legi în domeniu care să întărească sistemul juridic.

Folosindu-se de acest interes național al aderării la Schengen, Predoiu forțează și adoptarea rapidă a pachetului de legi pe care l-a conceput, ca și coordonare.

„De ce este important pentru Guvernul României să adopte acum Legile Justiției în toamna acestui an – pentru că Guvernul are un obiectiv esențial, care înseamnă aderarea la spațiul Schengen. După cum este bine cunoscut de toată lumea, acest obiectiv este pus în legătură de unele state membre de progresele în cadrul MCV, iar în cadrul MCV, unul dintre obiective este adoptarea Legilor Justiției. Prin urmare, Guvernul, dacă dorește să își atingă aceste două obiective, de care atârnă extrem de multe interese ale României și ale cetățenilor români și companiilor din România – trebuie să adopte legile”, a spus Predoiu, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției.

El a mai spus că, și în situația în care vor exista anumite recomandări ale Comisiei de la Veneția, ele nu vor aduce obligatoriu modificări legislative.

Dacă va fi înlăturat MCV pentru România, Comisia Europeană va apleca un mecanism de monitorizare a Justiției și a statului de drept printr-un raport anual denumit „Rule of Law”.

Portul Constanța

Un raport publicat în acestă vară The Global Initiative Against Transnational Organized Crime numește Portul Constanța drept una dintre cele mai importante porți de intrare în Balcani pentru drogurile din America de Sud, dar și ce mai importantă poartă din Balcani prin care intră mărfurile contrafăcute.

Este deja celebră situație pe care statul român o ignoră de peste un deceniu, cea a scanerilor vechi, neperformante care sunt verificate containerele care vin în Portul Constanța, dar care se strică des.

Deși mai toți premierii și miniștri de Finanțe au promis că vor cumpăra instalații noi și performante, acest lucru nu a fost realizat niciodată.

„Aici se face o greșeală. În Portul Constanța se fac activități vamale legate de containere și mărfurile care intră în România prin această zonă portuară. Nu are nimic de-a face cu Schengen, care ține de controlul persoanelor și cel mult a mărfurilor personale. Dacă sunt probleme în Portul Constanța, această situație nu intră între cele care condiționează accesul la Schengen”, ne-au transmis reprezentanții Poliției de Frontieră.

Profesorul Cristian Păun crede că situația controalelor vamale din port, dar și de la granița de est cu Moldova și Ucraina reprezintă o problemă de credibilitate: „Cum putem convinge Olanda că merităm să intrăm în Schengen, când noi nu putem controla mărfurile din TIR-uri sau din Portul Constanța?”