Ideea introducerii acestei taxe nu este nouă și ea a fost lansată de PSD în timpul negocierilor cu PNL și UDMR pentru formarea guvernului, în contextul discuțiilor despre impozitarea progresivă. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a repetat că trebuie impozitată „bogăția”, care în accepțiunea sa ar fi definită prin „vile impresionante cu piscină, iaht-uri, limuzine de lux”.
„Taxa pe bogăție” a fost preluată din mers de UDMR, pliată pe politicile guvernului Viktor Orbán, și s-a metamorfozat în taxa de solidaritate. PNL este cel care se opune categoric introducerii acestei taxe, așa cum s-a opus și introducerii impozitului progresiv.
Deocamdată nu s-a ajuns la o înțelegere pe acest subiect, premierul Nicolae Ciucă a spus că taxa nu va fi aplicată anul acesta. De altfel, în decembrie ar urma să apară Directiva europeană care prevede impozitarea multinaționalele cu 15%.
Potrivit calculelor făcute de ecomedia.ro, cele peste 300 de firme vizate de impozitul de solidaritate au, cumulat, o cifră de afaceri de 565 miliarde de lei.
Criticile oamenilor de afaceri: O taxă nefundamentată
Criticile pe marginea acestei inițiative, care este, deocamdată, în discuția coaliției de guvernare, au fost apăsate.
De pildă, Camera de Comerț Americană din Românie ( AmCham) precizează că este vorba de o măsură fiscală „nefundamentată, peste noapte”, „fără consultare prealabilă, fără o foaie de parcurs, fără un studiu de impact real, fără o analiză a compatibilității acesteia cu legislația europeană”.
Nu este „o dovadă de responsabilitate pentru societate, ci doar un transfer de povară către sectorul privat”. Criticile merg mai departe, AmCham vorbește despre „creșterea cheltuielilor bugetare fără reforme ale administrației publice”, care trebuie să însemne „eficientizarea sistemului fiscal prin digitalizare și profesionalizare, creșterea colectării veniturilor bugetare”.
Pe o poziție similară se plasează și Consiliul Investitorilor Străini ( FIC), care susține, într-un comunicat de presă, că „în ultimele două luni încrederea în evoluția pozitivă a economiei s-a deteriorat rapid, iar elementele de stabilitate se dovedesc erodate de decizii luate fără o perspectivă economică sustenabilă”.
FIC își exprimă îngrijorarea față de posibila introducere a unor noi taxe, precum cea de solidaritate, „fiind o axioma că în perioade de criză nu trebuie aplicate taxe mai mari pentru că ar frâna creșterea economiei care se află într-o perioadă de recuperare a pierderilor cauzate de pandemie”.
Pretextul: situația sanitară și situația bugetului
Companiile care ar putea fi afectate de noul impozit sunt exact cele care produc profit, generează locuri de muncă și plătesc taxe și impozite statului român.
Cât ar plăti companiile
Romgaz ar trebui să dea statului, pe lângă dividendele obișnuite (de obicei 90% din profit), încă 39 milioane lei dacă este taxată cu 1% din cifra de afaceri. Nuclearelectrica ar da peste 24 milioane de lei. CFR Călători ar plăti 18 milioane de lei.
Automobile Dacia, aflată pe primul loc în topul celor zece companii după cifra de afaceri (18,3 miliarde lei), ar trebui, de exemplu, să dea statului 183 milioane lei, iar Ford, 124 milioane de lei.
Companiile nu au cum să fie mulțumite, nimeni nu vrea să piardă bani, declară pentru Europa Liberă Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România. Dar taxa ar fi mai bine primită dacă firmele și companiile mari ar fi cooptate în realizarea unor proiecte cu obiective precise, pe care să le vadă realizate, pe când așa banii „sunt aruncați într-o găleată”.
„Planul imediat e să colectezi bani de la cei care au și atunci e la îndemână să mai pui o taxă. Planul celălalt este de unde vom scoate bani în următorii cinci ani, măcar pentru a finanța partea noastră din PNRR. La noi această taxă nu-și va atinge scopul având în vedere că nu avem oameni nici capabili și nici doritori să o pună într-o formă dacă nu acceptabilă măcar sustenabilă”, spune Cristian Pârvan.
Ideea este de a profita de actualul moment sanitar pentru a aduce mai mulți bani la buget, dar acesta este doar un pretext, susține jurnalistul economic Constantin Rudnițchi.
„În spatele acestei taxe se ascund mai multe lucruri. În primul rând este ideea PSD că în România este taxat prea puțin capitalul, că marile firme, marile companii străine ies cu banii din țară sub diverse forme, optimizare fiscală sau plăți de dividende, că în orice caz nu plătesc atât cât ar trebui în România în contul taxelor și impozitelor. Este o idee care a fost vehiculată de mai mulți ani de diverși lideri PSD care cred că poate avea și priză la public”, declară Rudnițchi pentru Europa Liberă.
Fosta taxă pe lăcomie a lui Dragnea
Ideea, într-adevăr, nu este nouă, Liviu Dragnea acuza multinaționalele că obțin un profit impozabil de 9 miliarde lei, în timp ce firmele românești au un profit impozabil de 27 miliarde de lei. Acest lucru, susținea fostul lider PSD, este posibil pentru că firmele străine plătesc taxele ”în paradisuri fiscale”. La vremea respectivă, taxa a fost numită „pe lăcomie”.
Firmele plătesc un impozit pe profit de 16%, iar adăugarea unuia de 1% din cifra de afaceri, însemnă de fapt o cotă suplimentară de impozit pe profit. „Calculul meu arată că ar crește impozitul pe profit de la 16 la 26%”, spune Rudnițchi.
Mergând pe această ideea, Cristian Pârvan atrage atenția că taxa de solidaritate nu va funcționa decât în primul an. „În anul al doilea, lucrurile nu vor mai sta la fel, pentru că există experți fiscali și financiari care știu cum să facă în așa fel încât să contrabalanseze o astfel de măsură”.
Ineficiența statului
Problemele bugetare sunt în altă parte, spune Ionuț Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. În colectarea TVA, de exemplu, care este de doar 35%. „Nu cred că suma obţinută ar face vreo diferenţă”, susține el.
De fapt, accentuează și Constantin Rudnițchi, reforma administrație este inexistentă. „Firmele performante vor plăti taxe în numele ineficienței funcționării statului și administrației”.
Directiva europeană care prevede impozitarea cu 15% a multinaționalelor
Companiile multinaționale ar putea fi obligate să plătească un impozit global minim de 15% în statele în care realizează profitul și nu în țările unde sunt înregistrate.
Decizia a fost aprobată la Summit-ul G7, desfășurat la Londra în 5 iunie 2021, de miniștrii de Finanțe ai celor mai bogate state din lume. Concret, în reuniunea G7 s-a decis ca societățile să plătească un impozit minim global de 15% în țările în care operează, dacă vor avea un profit de minimum 10%. Peste această valoare, se va aplica un impozit de 20%.
Mai exact, va fi vorba de întreprinderile multinaționale cu vânzări globale de peste 20 miliarde euro și profitabilitate peste 10%, ele urmând să împartă cu bugetele statelor 25% din „profiturile reziduale” şi anume profiturile care depășesc un prag de 10% din venituri.
Înțelegerea a obținut acordul în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și a fost semnat de peste 136 de state, printre care și România. Termenul pentru redactarea unei Directive este decembrie 2021.
Însă pilonul care prevede impunerea unei taxe pe companiile din domeniul digital nu a întrunit consensul marilor puteri.
Consensul în cadrul OCDE a fost obținut după un deceniu de dezbateri intense pe marginea reformei fiscalității internaționale, cu scopul de a implementa un sistem echitabil de taxare a profiturilor companiilor multinaționale în beneficiul tuturor statelor care contribuie la obținerea acestora.
