Agenția de Știri pentru Drepturile Omului (HRANA) - o organizație de activiști iranieni cu sediul în Statele Unite - a declarat la începutul zilei de 11 ianuarie că 116 persoane au fost ucise în protestele din ultimele două săptămâni.
Unii observatori spun că numărul real este mai mare, Organizația Iraniană pentru Drepturile Omului spune că cel puțin 192 de protestatari au fost uciși până acum, inclusiv nouă minori. În același timp, organizația a avertizat că există rapoarte neverificate care indică moartea a cel puțin câteva sute de persoane. Conform estimărilor unor surse, numărul morților ar putea depăși 2.000, a adăugat aceasta.
Din cauza întreruperii totale a internetului și a penelor de curent de peste 48 de ore și a restricțiilor severe privind accesul la informații, în condițiile în care jurnaliștilor independenți li s-a interzis să relateze despre proteste, verificarea independentă rămâne o provocare serioasă în circumstanțele actuale.
Între timp, în declarații oficiale, procurorul general al Iranului i-a descris pe toți protestatarii drept mohareb (dușmani ai lui Dumnezeu), o acuzație care se pedepsește cu moartea conform legislației iraniene. Mass-media de stat a relatat, de asemenea, despre arestări în masă ale unor persoane, numiți „revoltați”.
HRANA a declarat că cel puțin 2.638 de persoane au fost arestate și că au loc demonstrații în 574 de locații din 185 de orașe, în condițiile întreruperii aproape totale a furnizării internetului.
Radio Farda, postul de radio RFE/RL, a verificat moartea a 35 de protestatari.
Scandări antiguvernamentale au putut fi auzite pe străzile din Teheran în dimineața zilei de 11 ianuarie, în timp ce atât grupurile pentru drepturile omului dar și presa guvernamentală au relatat despre proteste, arestări și violențe în zeci de alte orașe - un grup pentru drepturile omului afirmând că cel puțin 116 persoane au fost ucise în ultimele două săptămâni.
Într-o înregistrare video verificată de AFP, mulțimi au fost văzute în nordul Teheranului strigând susținere pentru monarhia detronată în urmă cu mult timp, în timp ce aprindeau artificii și băteau în oale, sfidând autoritățile.
Televiziunea de stat confirmă autenticitatea imaginilor cu cadavrele dintr-un depozit
Postul iranian de stat IRIB - una dintre puținele instituții media cu acces la internet - a publicat un reportaj video care arată un depozit mare din Teheran conținând numeroase cadavre. În transmisia sa de după-amiază, IRIB a confirmat autenticitatea imaginilor, dar a atribuit uciderea „majorității” de către oponenții guvernului.
Raportul nu specifică districtul orașului, locația exactă a depozitului sau alte detalii.
Înainte de acest reportaj al televiziunii de stat, difuzat pe 11 ianuarie, imaginile primite de Radio Farda în noaptea precedentă - și probabil înregistrate în apropierea unei unități medicale și a morgii Kahrizak din Teheran - păreau să arate cadavrele mai multor persoane ucise, cu răni vizibile prin împușcare pe unele dintre ele.
Rudele acestora au fost prezente la fața locului pentru a le identifica.
Într-o altă înregistrare video, filmată dintr-un unghi diferit, se văd familii în interiorul unei săli mari căutând printre zeci de cadavre pe cei dragi.
Potrivit Radio Farda, concentrarea unui număr atât de mare de cadavre într-o singură locație ar putea oferi o indicație a amplorii victimelor în timpul represiunii.
În reportajul său, IRIB arată scene cu cadavre transportate cu camionete de la o unitate medicală medico-legală la un depozit mare, alături de numeroase cadavre însângerate zăcând pe podeaua holului și - fără a oferi nicio dovadă - susține că majoritatea victimelor „nu au fost ucise de forțele guvernamentale” fără să explice cum s-ar fi putut ucide protestatarii între ei.
Pe 11 ianuarie, Organizația Iraniană pentru Drepturile Omului a declarat că toate rapoartele „indică uciderea pe scară largă a protestatarilor în diferite părți ale țării, în special la Teheran”.
Potrivit observatorului pentru drepturile omului cu sediul în Norvegia, moartea a cel puțin 192 de protestatari a fost confirmată de la începutul protestelor, dintre care nouă aveau sub 18 ani.
În același timp, organizația a avertizat că există rapoarte neverificate care indică moartea a cel puțin câteva sute de persoane. Conform estimărilor unor surse, numărul morților ar putea depăși 2.000, a adăugat aceasta.
Trump și Occidentul mențin presiunea asupra Teheranului
Președintele american Donald Trump menține presiunea asupra regimului iranian care conduce țara de la Revoluția Islamică din 1979 și care l-a înlăturat de la putere pe șahul Mohammad Reza Pahlavi, aliat al SUA, care a murit în 1980 în exil, în Egipt.
Într-o postare din 10 ianuarie făcută pe Truth Social, Trump a declarat că Statele Unite „sunt pregătite să ajute”, reiterând sprijinul pentru protestatari după o serie de avertismente adresate autorităților iraniene.
Ulterior, el a repostat un videoclip de la Fox News în care un protestatar înlocuiește pentru scurt timp steagul actual al țării cu fostul steag, folosit înainte de revoluția din 1979.
Ultimele comentarii ale lui Trump vin la o zi după ce acesta a declarat, la o întâlnire a directorilor din industria petrolului și gazelor de la Casa Albă, că „Iranul are mari probleme. Mi se pare că oamenii preiau anumite orașe despre care nimeni nu credea că sunt cu adevărat posibile acum doar câteva săptămâni”.
„Urmărim situația cu mare atenție. Am declarat cu tărie că, dacă încep să ucidă oameni așa cum au făcut-o în trecut, ne vom implica. Îi vom lovi foarte tare acolo unde îi doare. Asta nu înseamnă să-i punem la pământ, dar înseamnă să-i lovim foarte, foarte tare acolo unde îi doare.”
Aceasta a fost urmată de o scurtă postare pe X a secretarului de stat american Marco Rubio, pe 10 ianuarie, în care a declarat că Statele Unite „sprijină poporul curajos al Iranului”.
Alte voci din Occident și-au exprimat sprijinul pentru protestatari, pe măsură ce condamnarea conducătorilor Iranului s-a intensificat la nivel mondial.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut autorităților, pe 10 ianuarie, să elibereze toți protestatarii reținuți și să restabilească complet accesul la internet în țară.
„Străzile din Teheran și orașele din întreaga lume răsună de pașii femeilor și bărbaților iranieni care cer libertate”, a scris ea pe rețelele de socializare. „Libertatea de a vorbi, de a te aduna, de a călători și, mai presus de toate, de a trăi liber.”
Într-o declarație comună emisă pe 9 ianuarie, liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii și-au exprimat „profunda îngrijorare cu privire la relatările despre violența comisă de forțele de securitate iraniene și condamnă ferm uciderea protestatarilor”.
Prințul Reza Pahlavi, al cărui tată a fost ultimul șah al Iranului, a emis un mesaj de susținere pe rețelele de socializare pentru protestatari, spunându-le că „au câștigat admirația lumii prin curajul și statornicia voastră”, anunțând în același timp că intenționează să se întoarcă în Iran în viitorul apropiat.
Protestatarii au ieșit în forță pe 8-9 ianuarie, în urma apelurilor făcute de Reza Pahlavi pentru demonstrații stradale susținute. Rămâne neclar cât sprijin are familia regretatului șah în tot Iranul.
Protestele se intensifică rapid
Tulburările par a fi cea mai serioasă provocare la adresa guvernului teocratic iranian de la izbucnirea protestelor „Femei, Viață, Libertate”, în urma morții din septembrie 2022 a studentei kurdo-iraniene Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, în timp ce se afla în custodia poliției pentru încălcarea codului vestimentar.
Ultimele proteste, care au început în Marele Bazar din Teheran pe 28 decembrie, s-au intensificat rapid, extinzându-se în zeci de orașe.
Autoritățile au redus mai întâi viteza internetului la nivel național înainte de a impune o întrerupere aproape totală a curentului la ora 22:15, ora locală, pe 8 ianuarie, întrerupând și liniile telefonice.
Întrucât pana de curent durează acum de mai mult de 48 de ore, nu există informații precise despre numărul de persoane ucise, rănite sau reținute în întreaga țară, existând temeri larg răspândite că tăierea curentului este este folosită pentru a ascunde violența statului împotriva protestatarilor.
CNN a citat o doctoriță din orașul Neyshabur, din nord-estul țării, care a declarat într-un mesaj audio că autoritățile au folosit „puști militare” pentru a ucide „cel puțin 30 de persoane” pe 9 ianuarie.
„Printre ei se aflau și copii. Un copil de 5 ani a fost împușcat în brațele mamei sale”, a spus doctorul.
„Spitalele sunt extrem de haotice, iar pacienții sunt îngroziți să se interneze și să fie identificați. Din acest motiv, încercăm să informăm oamenii și să-i tratăm în privat, în clinici”, a spus ea.
În contextul represiunii, armata iraniană a emis o declarație în care a precizat că se va alătura altor forțe armate pentru a „păzi și proteja infrastructura strategică și proprietatea publică a țării” în timpul protestelor.
Furie din cauza inflației și a monedei aflate în dificultate
Impulsionate de furia cauzată de creșterea prețurilor, inflație și deprecierea monedei, demonstrațiile au cuprins întregul Iran după ce comercianții din Teheran au intrat în grevă din cauza prețurilor ridicate și a stagnării economice.
Problemele economice au agravat anii de crize politice și de mediu din Iran, inclusiv o secetă severă în Teheran, un oraș cu aproximativ 10 milioane de locuitori.
Președintele iranian Masud Pezeshkian a încercat să dezamorseze protestele promițând „noi decizii” pentru îmbunătățirea economiei, dar demonstrațiile s-au extins curând pentru a include probleme mai ample.
Totuși, conducătorii teocratici de linie dură nu au dat semne de conciliere.
Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei - puterea supremă din țară - s-a adresat susținătorilor regimului pe 9 ianuarie, spunând că „sabotorii, agitatorii” au „distrus clădirile țării pentru a-i face pe plac” lui Trump.
Cu relatări ale Reuters și dpa
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
