La mai bine de 25 de ani de la încheierea ostilităților din Bosnia, există temeri că țara se va prăbuși din nou într-un război civil.
Conform Aljazeera, la începutul lunii octombrie, Dodik a anunțat că Republica Srpska se retrage din trei instituții cheie ale statului: forțele armate, organul judiciar superior și administrația fiscală.
Acesta a interzis și serviciilor de securitate și de informații să opereze în Republica Srpska, declarând că aceste instituții vor fi înlocuite cu unele „exclusiv sârbe”.
„Vrem ca instituțiile noastre să ne fie înapoiate...nu este nimic radical”, a spus Dodik, „aceste acțiuni sunt menite să întărească poziția Republicii Srpska”.
În octombire, un raport al reprezentantului Națiunilor Unite în Bosnia, Christian Schmidt, a descris situația drept „cea mai mare amenințare existențială” pentru supraviețuirea țării de la începutul anilor 1990.
Conform New York Times, unii diplomați străini și politicieni rivali văd amenințările secesioniste ale lui Dodik ca fiind în primul rând un mijloc de a distrage atenția de la acuzațiile sale de corupție.
„Dodik se bazează pe conflicte pentru a supraviețui”, a declarat Branislav Borenovic, liderul partidului de opoziţie sârb pentru New York Times. „Urăște stabilitatea pentru că atunci trebuie să explice de ce trăim în aceste condiții”, a spus el, adăugând că domnul Dodik „se joacă cu emoțiile poporului său și nu-i pasă de consecințe”.
Încă o Srebrenica?
Potrivit New York Times, tensiunile actuale își au originea în acordul de pace de la Dayton din 1995, care deși a pus capăt violențelor din Bosnia, a creat un sistem politic elaborat și foarte disfuncțional, cu o autoritate centrală slabă în care diferite grupuri etnice sunt nevoite să împartă puterea.
Conform acordului de la Dayton, Bosnia-Herțegovina este împărțită în două părți în mare măsură autonome: teritoriul sârb condus de Milorad Dodik, cunoscut sub numele de Republica Srpska, și o federație controlată de bosniaci și etnici croați.
Acordul de pace de la Dayton, semnat în 1995 atât de către președinții Bosniei-Herțegovina, dar și de reprezentanții SUA și UE, a consemnat încheierea războiului din Bosnia.
Acest război a dus la unul dintre cele mai grave cazuri de genocid din Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, genocidul de la Srebrenica, în care forțele sârbe au ucis peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci.
Potrivit Aljazeera, directorul Centrului Memorial din Srebrenica, Emir Suljagic, a scris duminică într-o rubrică pentru Agenția Anadolu că „instituțiile mono-etnice precum cele pe care domnul Dodik plănuiește să le recreeze” au fost vehicule pentru genocid în anii 1990.
„Dacă nu reușim să oprim aceste amenințări, prețul pe care îl vom plăti este încă o Srebrenica”, a mai adăugat acesta.
Reacții internaționale
În Europa reacția la amenințările liderului sârb au fost mixte. Potrivit New York Times, Germania și Marea Britanie iau în considerare impunerea unor sancțiuni, dar liderul autoritar al Ungariei, Viktor Orbán, aflat într-o vizită la Banja Luka, capitala regiunii sârbe, a promis că va bloca orice mișcare de acest fel a Uniunii Europene.
Într-un interviu acordat revistei The Guardian, Derek Chollet, un apropiat consilier al secretarului de stat SUA, Antony Blinken, a declarat că, „am încercat să accelerăm eforturile noastre diplomatice pentru a ne îndepărta de marginea prăpastiei”.
„Este de remarcat faptul că au trecut aproape 26 de ani de când au fost semnate acordurile de pace de la Dayton, iar acum se vorbește despre o potențială revenire la conflict sau despre o criză majoră în Bosnia-Herțegovina, fapt care ne îngrijorează profund”, a mai adăugat acesta.
În octombrie, Milorad Dodik a avertizat că „ne vom apăra cu forțele noastre, dacă va fi necesar” adăugând că în cazul în care NATO încearcă să-l oprească va putea conta și pe „prietenii noștri”, făcând referire la Rusia și Serbia.
