Linkuri accesibilitate

Teologul Paul Palencsar: Sfânta Parascheva spală inimi, nu creiere. Sfânta nu infectează, noi da


Pentru jurnalistul și teologul Paul Palencsar, conflictul artificial dintre Stat și Biserică pe seama restricțiilor impuse de autorități la Hramul Sfintei Parascheva putea fi dezamorsat cu mai multă comunicare.

Bun cunoscător al domeniului, cu o activitate prodigioasă în jurnalismul religios, fost student al Patriarhului Daniel, cu o caldă aplecare către creștinii pe care-i păstorește și ca preot, Paul Palencsar spune că iubirea de Sfânta Parascheva nu ar trebui să-i lipsească pe creștinii ortodocși de rațiune, nici de iubirea față de aproape, prin egoismul de a se apropia cu orice preț de racla Cuvioasei. El rectifică ceea ce, în dese ocazii, au spus mai marii Bisericii Ortodoxe Române: Sfânta nu infectează, dar noi da. Teologul a vorbit, într-un interviu acordat Europei Libere, despre credință ca formă egoistă și teroristă de manifestare și despre habotnicia prin care aproapele este sacrificat pe altarul propriei satisfacții.

  • Nu înseamnă că dacă nu mă duc anul acesta la Sfânta Parascheva pentru că-mi iubesc semenii și nu vreau să devin eu un terorist – pentru că asta fac: dacă nu port mască și nu respect niște reguli de bun-simț devin un terorist, împrăștii frică și moarte în jurul meu – asta nu înseamnă că renunț la credința în Dumnezeu. Pelerinajul, deși de dorit și o formă extraordinară de credință, nu este o dogmă, nici în catolicism și nici în ortodoxie. Renunțând la pelerinaj, nu înseamnă că o iubesc mai puțin pe Sfânta Parascheva sau că Sfânta nu ne mai iubește, dimpotrivă. Câteodată, dacă nu mai ai acces la cel pe care-l iubești, s-ar putea ca dragostea aceasta să sporească”, spune teologul Paul Palencsar.

Slujba de prăznuire a hramului Sfintei Parascheva a avut loc la Iași în condiții speciale impuse de pandemia de coronavirus. Racla cu moaştele a fost scoasă din Catedrala Mitropolitană, dar credincioșii au putut participa doar dacă au dovedit că sunt din Iași. Într-o primă fază. Pentru că în ziua de Sfânta Parascheva, miercuri după-amiază, jandarmeria a cedat asaltului pelerinilor. Aceștia se adunaseră cu miile să protesteze față de restricții. Jandarmii le-au permis în final să se apropie la raclă.

Decizia autorităților de a restricționa pelerinilor din țară accesul la raclă și de a permite accesul doar ieșenilor, pe bază de buletin, a stârnit reacții iritate din partea conducerii BOR. Patriarhul Daniel a transmis un mesaj fără precedent.

El a vorbit pentru prima oară despre discriminare și le-a reproșat autorităților că nu au consultat BOR înainte să ia decizia motivată de creșterea numărului de cazuri Covid 19 din Iași.

În declarația sa, Patriarhul Daniel a făcut referire la „constrângeri excesive”, exprimându-și speranța că autoritățile ieșene vor reveni asupra deciziei de interzicere a pelerinajului și a spus că măsura de restrângere drastică a pelerinajului este „disproporționată, discriminatorie şi luată fără o consultare prealabilă cu Biserica Ortodoxă Română”.

Pentru jurnalistul și teologul Paul Palencsar declarația Patriarhului este o premieră, pentru că BOR nu a folosit niciodată în 30 de ani termenul „discriminare”. El spune că, în cazul de față, a fost „o carență de ambele părți, o lipsă de comunicare evidentă și din partea Statului, dar și a Bisericii”. Cu toate acestea, el spune că Biserica nu poate invoca discriminarea.

„Nu cred că putem invoca noi, ca Biserică, ca instituție, discriminarea. Eu, personal, vă spun cum văd lucrurile pentru că stoparea sau anularea pelerinajului de la Iași din acest an nu s-a făcut pe criterii religioase, așa cum l-am auzit și pe părintele Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, ci strict pe criterii sanitare, medicale, având în vedere că au explodat cazurile de coronavirus în ultima săptămână. Personal, cred că Sfânta Parascheva spală inimi, nu creiere. Asta e foarte important de reținut. Bineînțeles că atunci când credem în Dumnezeu rațiunea face un mic pas în spate, e firesc. Și asta nu o spun doar eu, o spun și filosofii și Sfinții Părinți ai Bisericii de Răsărit. Însă, această rațiune nu trebuie să dispară de tot. Dumnezeu nu conduce plantații de sclavi sau colonii de muncă, doar comuniștii făceau asta.”

Paul Palencsar s-a referit și la manifestările din fața Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, unde o credincioasă „îi urla în față” unui jandarm și spunea că nici măcar comuniștii nu au oprit pelerinajul de la Sfânta Parascheva.

,„Eu vă asigur, ca unul care am făcut multe documentare cu foști deținuți politici că dacă epidemia de coronavirus izbucnea în timpul regimului Ceaușescu oricine se apropia la mai puțin de 50 de metri de Catedrala Metropolitană din Iași era împușcat fără avertizare, cu siguranță. Să invocăm acum lipsa de libertate religioasă este absurd într-un stat în care din 1989 încoace, libertatea religioasă nu doar că e garantată teoretic în Constituție, dar și practic. Închiderea bisericilor la Paști nu a fost doar problema noastră, a ortodocșilor, ci și a romano-catolicilor. Au avut aceeași frustrare, au simțit aceeași lipsă”, spune Paul Palencsar.

El a făcut o comparație cu pelerinajul de la Mecca, închis la un moment dat și față de care nici măcar teroriștii de profesie nu au reacționat, și a deplâns radicalizarea credincioșilor ortodocși, care ignoră pericolul luării virusului la pelerinaj, dar și pe cel la care-și expun familiile și apropiații la care se întorc.

Sfânta nu infectează dar noi încă nu am ajuns sfinți, nu am ajuns la această măsură a sfințeniei, așa că noi infectăm.

„Chiar mă așteptam ca ISIS sau Al Qaeda să înceapă o serie de atentate. Scena aceasta a extremismului, a fanatismului se joacă mereu „au pied”. Adică teroriștii musulmani s-au dat în spate și acum ce facem? În locul lor venim noi? Mulți spun: nu e Sfânta Parascheva sursă de infecție. Evident că nu, ea nu este, dar eu pot fi. Sfânta Parascheva rămâne Sfântă pentru noi, ortodocșii, câteva sute de milioane, dar și pentru cei două milioane de catolici care o cinstesc și au toată evlavia cuvenită. Dar, racla e una, materia e una. Sfânta Cuvioasă este așezată în ea. Noi sărutăm racla sau mâinile Cuvioasei îmbrăcate în acel veșmânt. Acolo pot rămâne microbi și noi putem deveni sursă de infecție, agenți transmițători mergând în orașele, în satele noastre, înapoi acasă, în familiile noastre.”

Teologul a comentat și declarațiile revoltate venite dinspre Biserica Ortodoxă ai cărei oficiali au spus cu ironie că Sfânta nu infectează, așa cum au spus și despre potirul din care se face împărtășania sau despre lingurița euharistică atunci când și acestea au fost supuse restricțiilor pentru a proteja enoriașii de riscul transmiterii virusului.

Au dreptate. Sfânta nu infectează, dar noi încă nu am ajuns sfinți, nu am ajuns la această măsură a sfințeniei, așa că noi infectăm.

Teologul a vorbit și despre pelerinaj ca expresie exterioară a credinței pe care „creștinul o are în interior”, dar și despre credință ca expresie a egosimului suprem, veritabil terorism la care-ți expui semenii doar pentru satisfacția personală de împărtășire la racla Sfintei Parascheva sau a Sfântului Dimitrie cel Nou, a cărui prăznuire în Capitală, la sfârșitul acestei luni, a fost, de asemenea, restricționată pentru pelerini.

„A face pelerinaj este un lucru extraordinar. Dar și lipsa lui, faptul că anul acesta nu îl vom face nici de Sfântul Dimitrie, nu înseamnă vreo renunțare la credință. Nu înseamnă că dacă nu mă duc anul acesta la Sfânta Parascheva pentru că-mi iubesc semenii și nu vreau să devin eu un terorist – pentru că asta fac: dacă nu port mască și nu respect niște reguli de bun-simț devin un terorist, împrăștii frică și moarte în jurul meu – asta nu înseamnă că renunț la credința în Dumnezeu. Or, pelerinajul, deși de dorit și o formă extraordinară de credință, nu este o dogmă, nici în catolicism și nici în ortodoxie. Renunțând la pelerinaj, nu înseamnă că o iubesc mai puțin pe Sfânta Parascheva sau că Sfânta nu ne mai iubește, dimpotrivă. Câteodată, dacă nu mai ai acces la omul pe care-l iubești, s-ar putea ca dragostea aceasta să sporească.”

Adică, eu ca să ajung să sărut bucata aceea de materie, ce-i drept, sicriul Sfintei Parascheva, o relicvă sfântă, calc pe cadavre. Chiar la propriu numai să ajung eu acolo să sărut.

Ca să ajung să sărut o relicvă sfântă calc pe cadavre?

În schimb, spune Palencsar, „n-am auzit nici la biserică, nici la cei care protestează în fața bisericii, fără acceptul bisericii, cuvântul „Covid-19”. N-am auzit cuvântul „ATI”, n-am auzit despre zeci de morți pe zi. Și asta ce demonstrează? Un egoism cras. Adică, eu ca să ajung să sărut bucata aceea de materie, ce-i drept, sicriul Sfintei Parascheva, o relicvă sfântă, calc pe cadavre. Chiar la propriu numai să ajung eu acolo să sărut. Nu mai contează că e lipsă de iubire pentru semenii mei. A crede în Dumnezeu nu înseamnă a rămâne fără rațiune, pentru că atunci devenim niște sclavi pe plantație.”

El a spus că și Biserică Ortodoxă Română, dar și credincioșii, fiecare în parte, trebuie să renunțe pentru binele societății la postura societății asediate, „în care ne plasăm mereu în logica victimei fără agresor.”

„Adică noi suntem o cetate și mereu cineva ne vrea răul, zidurile sunt asediate, ăia atacă de jos și noi aruncăm cu smoală în capul lor. Dacă stăm să ne gândim bine, Isus nu a ajuns pe cruce din cauza unui dușman exterior, ci din interior, a lui Iuda. Ar trebui să ne calibrăm și noi la societatea în care trăim, fără să abdicăm de la credința în Dumnezeu. Mântuitorul însuși spune în Evanghelia după Matei, „Învățați de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima”. Adică, cuvântul de ordine este iubire. Dacă am iubire, nu pot să fiu cel care împrăștie moarte în jurul meu, ci, dimpotrivă, viață.

El a pus discursul radicalizat al Patriarhului pe seama posturii sale de „demnitar prins între ciocan și nicovală” care a făcut o concesie aripii radicale din BOR, care nu este un monolit.

Vă vorbesc ca unul care l-am avut profesor pe Patriarhul Daniel la Teologie și am lucrat o perioadă la Trinitas TV, ca realizator de film documentar, l-am însoțit și am fost cameramanul delegației în Creta, a BOR. Este un om extraordinar, cu o personalitate patericală, cu o inteligență de tip enciclopedic, dar, dincolo de faptul că e patriarhul BOR, mai trebuie să-l privim și ca pe un demnitar, care e prins între ciocan și nicovală de multe ori. Părerea mea, așa cum văd eu lucrurile este că mulți, mai ales din aripa radicală, extremă, pentru că BOR nu este un monolit, e un spațiu al libertății în care fiecare spunem ce gândim, așadar, mulți dintre cei care protestează în fața catedralei au așteptat să spună și Patriarhul ceva, crezând că mai marii noștri ne-au trădat.”

Tradiționalul pelerinaj - are loc încă din 1641 - a fost interzis de autorități în contextul creșterii numărului de cazuri de coronavirus.

Slujba s-a desfăşurat în prezenţa a aproximativ 100 de persoane din Iaşi aflate în curtea mitropolitană la distanţă, aşa cum cer normele de distanţare fizică în timpul pandemiei, potrivit Agerpres.

După procesiunea făcută în jurul catedralei Mitropolitane, racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva a fost depusă în baldachinul special amenajat în curtea mitropolitană spre închinare.

Slujba liturgică a putut fi urmărită şi din Piaţa Unirii şi în Piaţa Palatului Culturii, unde sunt amplasate câte 250 de scaune, precum şi ecrane video şi sisteme de sonorizare.

Tot din cauza pandemiei, municipalitatea nu a mai oferit nici obișnuita masă cu sarmale, colăcei, fructe şi vin.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG