Linkuri accesibilitate

Disensiuni majore în jurul proiectului Timișoara Capitală Culturală Europeană


Întâlnire informală și dezbatere despre soarta Capitalei Culturale Europene la Timisoara

După ce s-a amânat pentru 2023 celebrarea Capitalei Culturale Europene la Timișoara, toată lumea a răsuflat ușurată. Timpul trece și tensiunile continuă. S-a ajuns la calomnii, caricaturi insultătoare și atacuri orchestrate în presa dispusă să fie instrument într-o bătălie absurdă.

Pe 23 iunie a avut loc o întâlnire online a juriului de monitorizare cu responsabilii timișoreni ai titlului. Au participat din partea Comisiei Europene Jelle Burggraff (Olanda) și Beatriz Garcia (Spania), reprezentanții desemnați de Parlamentul European: Suvi Suvi Innilä (Finlanda), Jorge Cerveira Pinto (Portugalia), Else Christensen-Redzepovic (Danemarca) iar din partea Consiliului UE Dessislava Gavrilova (Bulgaria), Paulina Florjanowicz (Polonia), Pierre Sauvageot (Franța).

Jiří Suchánek a demisionat după acuzele de incompatibilitate din presa germană. Suchánek a fost criticat și la Timișoara, în 2019, pentru prestația sa subiectivă în calitate de președinte al comisiei de monitorizare. Lipsește și reprezentantul Comitetului Regiunilor, care ar fi incompatibil fiindcă este în prezent președintele Consiliului Județean Timiș.

La discuție au participat primarul Timișoarei, Dominic Fritz și Simona Neumann, director executiv al asociației TM2023. Controversele la scenă deschisă au oferit juriului imaginea unei rupturi ireconciliabile: autoritățile locale, precum și Ministerul Culturii și-au pierdut încrederea în conducerea asociației, așa cum reiese din scrisoarea trimisă la Bruxelles și semnată de primarul Fritz, de Alin Nica, președintele Consiliului Județean și de ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, Primarul Timișoarei, Dominic Fritz și președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica
Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, Primarul Timișoarei, Dominic Fritz și președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica

„Ne-am străduit …să reclădim încrederea partenerilor programului, să deblocăm conducerea executivă a Asociației Timișoara 2021-Capitala Europeană a Culturii și să o reconstruim în așa fel încât să acționeze ca un catalizator artistic și coordonator al programului… Avem mari îndoieli în ceea ce privește capacitatea Asociației să acționeze ca corp executiv al Programului Cultural”, menționa scrisoarea transmisă Comisiei Europene.

Avem mari îndoieli în ceea ce privește capacitatea Asociației să acționeze ca corp executiv al Programului Cultural

Primarul a anunțat la Bruxelles că nu va mai finanța asociația, ci va derula proiectul prin structurile proprii. Directoarea executivă și-a apărat înverșunat poziția, pe care o ocupă de aproape un deceniu.

Indiferent ce a înțeles juriul din discuția divergentă, poziția sa oficială este că „juriul va analiza îndeplinirea recomandărilor pe care le-a formulat în iunie 2019, va evalua progresul făcut în materie de finanțare și de implementare a proiectului și, de asemenea, va urmări corelarea demersurilor naționale cu dimensiunea europeană a acțiunii”. Raportul este așteptat peste o lună.

Antecedentele unui eșec neprevăzut

În 2016, când Timișoara a fost desemnată Capitală Culturală Europeană pentru 2021, s-a apreciat ca optimă administrarea titlului de către un ONG de drept privat, Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021-ATCCE2021 (azi TM2023), finanțat de primărie. În 2019 prin OUG 42, asociația a devenit organizație de utilitate publică.

Inițial, din asociație au făcut parte cei care au contribuit la elaborarea bid book, adică a proiectului cultural-cadru. Pe parcurs, aceștia și mulți alți afiliați ulterior au fost îndepărtați de un grup din jurul directoarei executive, Simona Neumann, iar asociația a început să piardă membri. În 2018, peste 80 de oameni de cultură au semnalat printr-un memoriu că proiectul a luat-o pe un drum greșit. Încrederea în capacitatea asociației de a produce programul de calitate așteptat a scăzut constant.

Timisoara Light - unul dintre puținele evenimente culturale memorabile în ultimii patru ani ai pregătirii Capitalei Culturale Europene.
Timisoara Light - unul dintre puținele evenimente culturale memorabile în ultimii patru ani ai pregătirii Capitalei Culturale Europene.

Comisiile de evaluare de la Bruxelles au consemnat și ele deficiențe ale managementului, dar au accentuat mereu că nu sunt destui bani. Totuși, din 2017 până în prezent s-au cheltuit aproape 5 milioane de euro, fără ca publicul din Timișoara, din România, din Europa să primească evenimentele valoroase așteptate.

Dându-și seama că eșecul îi afectează campania pentru un nou mandat de primar, Nicolae Robu a decis în 2020 să preia administrarea titlului la primărie, adică să dea direct bani, nu prin asociație, aplicanților de proiecte culturale. Robu a pierdut alegerile, dar succesorul său a păstrat linia.

Încercări de restart: o adunare generală și o întrunire informală

O adunare generală a asociației TM2023 a fost organizată la limită zilele trecute: board-ul asociației a rămas incomplet de aproape un an, după ce președintele Horațiu Rada, Ion Caramitru, Mihai Gafencu, iar recent Ulrich Fuchs, și-au dat demisia.

Dacă Ministerul Culturii nu și-ar fi desemnat reprezentantul în persoana Adei Lupu Hausvater, directoarea Teatrului Național Timișoara, asociația s-ar fi dizolvat de drept în 14 iulie 2021, conform statutului care obligă la întrunirea anuală a adunării generale. Primarul Fritz a convocat însă AG, după ce a fost ales președintele board-ului. Din cei aproximativ 90 de membri rămași în asociație din peste 200 cât se înscriseseră la începuturi, s-au prezentat 34.

Adunare Generală la Asociația TM2023
Adunare Generală la Asociația TM2023

După anunțul primarului că nu va mai finanța asociația, ci va oferi finanțări prin trei apeluri deschise de Centrul de proiecte recent înființat, la adunarea generală nu s-a vorbit deloc despre program, ci doar despre asociație, ca despre un scop în sine. Primarul a fost supus unui tir de insinuări jignitoare de familia Neumann și acoliții, iar iluziile sale privind o despărțire amiabilă de conducerea executivă s-au spulberat definitiv.

„Proiectul nostru este să-i readucem pe timişoreni aproape, oraşul şi oamenii sunt energia Capitalei Culturale. Cred că avem mai multe probleme cu această asociaţie, probleme care au fost mult discutate şi în trecut şi care au fost cauzate de executivul acesteia. Avem o lipsă mare de încredere, de implicare şi reprezentativitate. Foarte multe asociaţii culturale partenere s-au retras din asociaţie din cauza modului în care aceasta a funcţionat în ultimii ani, netransparent, ceea ce e grav pentru că de doi ani are statutul de utilitate publică. Pentru că nu a reuşit să creeze entuziasm şi încredere, Asociaţia nu a reuşit nici să atragă finanţări private şi depinde de bani publici. Am făcut şi o analiză a programului cultural care cu această pandemie trebuie să treacă prin schimbări. E evident că programul cultural aşa cum e gândit acum are o lipsă de coerenţă. Ne-am pierdut şi încrederea în capacitatea asociaţiei de a livra programul cultural pentru 2023. Nu mai este timp de lamentări şi amânări, prin urmare am decis ca din această săptămână să nu mai finanţăm această asociaţie până când ea nu va traversa o reformă profundă prin care să recâştige încrederea comunităţii”, a formulat primarul Dominic Fritz punctul său de vedere.

Inexplicabilă este dorința primarului Dominic Fritz de a rămâne în organizația pe care nu o mai finanțează, ca președinte al unui board care a fost completat pe repede înainte cu doi membri. „N-am vrut să se spună că vreau să distrug asociația”, a motivat la întrebarea Europei Libere.

La două zile distanță de adunarea generală a TM 2023, întâlnirea informală în aer liber cu oamenii de cultură, lansată de primar sub genericul Capitala merge înainte! La taclale cu primarul despre 2023, a adunat între optzeci și o sută de persoane. Acolo s-a vorbit exclusiv despre proiect, despre nevoia de infrastructură, despre cum se poate merge mai departe în timpul scurt rămas.

Dominic Fritz alături de scriitorul Daniel Vighi la o dezbatere despre 2023
Dominic Fritz alături de scriitorul Daniel Vighi la o dezbatere despre 2023

Artiștii sectorului cultural independent s-au plâns că Timișoara nu are nici săli de repetiție adecvate, cu atât mai puțin săli de concert live. Ce se poate face pe partea de infrastructură culturală, nu e mult: câteva cinematografe recondiționate pentru activități culturale, dintre care cinema Studio este proiectul cel mai ambițios, Multiplexity-un centru multifuncțional cu destinație incertă, mici centre culturale în cartiere, regândirea a unor spații prost folosite cum e Bastionul etc.

Campanie de insulte adresate primarului, consultanților culturali, intelectualilor civici

Deși timpul de pregătire pentru anul celebrării titlului nu e mai lung de un an și jumătate, vanitățile depășesc cu mult rațiunea. Nicolae Robu suportă tot mai greu faptul că nu mai este primar și îl atacă pe Dominic Fritz pentru decizii pe care le-a luat el însuși înainte, cum e retragerea finanțării de la asociație și înființarea unor structuri culturale ale primăriei.

Diplomatul Vasile Popovici primește decorația Palmes Academiques de la Ambasadoarea Franței la București
Diplomatul Vasile Popovici primește decorația Palmes Academiques de la Ambasadoarea Franței la București

Fostul primar lansează totodată atacuri la adresa unor intelectuali care au marcat viața Timișoarei: diplomatul Vasile Popovici și Daniel Vighi, ambii scriitori și profesori universitari, sunt inițiatori ai Proclamației de la Timișoara, Marcel Tolcea este la rândul său un scriitor important și un intelectual de atitudine. Să spui despre aceștia că sunt „nulități ahtiate după bani” este rușinos. Reacțiile nu au întârziat să apară:

Daniel Vighi scriitor și activist civic
Daniel Vighi scriitor și activist civic

Vladimir Tismăneanu, politolog: „Am spus cândva că, pentru mine, Timișoara este cel mai frumos cuvânt din limba română. Răii și famenii nu-l pot desfigura. Dar vor încerca să-l mânjească, să-l terfelească.”

Marcel Tolcea profesor universitar, scriitor
Marcel Tolcea profesor universitar, scriitor

Mircea Mihăieș, scriitor: „Protestez cu vehemență împotriva calificativelor infamante ale fostului primar al Timișoarei, Nicolae Robu, la adresa a trei eminenți scriitori și profesori universitari din Timișoara, Vasile Popovici, Marcel Tolcea și Daniel Vighi. Într-un acces de furie necontrolat, dl. Robu îi descrie drept 'nulități' și 'persoane ahtiate după bani'. E intolerabil ca diferențele de viziune politică să ducă la o asemenea orbire, iar calitățile evidente ale celor menționați, recunoscute de o țară întreagă, să fie terfelite într-o astfel de manieră.”

Adriana Babeți, scriitoare: „Colegii și prietenii mei de o viață – Vasile Popovici, Marcel Tolcea, Daniel Vighi – sunt trei intelectuali de marcă ai României, trei scriitori reputați, trei profesori universitari care se bucură de prestigiu. Și, dincolo de toate aceste calități recunoscute în țară și străinătate, ei sunt trei din cele mai vii, mai eficiente prezențe ale spiritului civic timișorean. Protestez, domnule Nicolae Robu, împotriva modului difamatoriu, total nedrept și inacceptabil, în care v-ați referit public la ei.”

Cristian Preda, politolog: „Sunt indignat de felul în care penelistul Robu, fostul primar al Timișoarei, vorbește despre trei intelectuali – Vasile Popovici, Daniel Vighi şi Marcel Tolcea – care nu-i împărtășesc vederile politice. Prăpastia căscată între lumea partidelor și cea intelectuală e tot mai adâncă. Oare Cîțu și Orban au ceva de zis despre descrierea unor distinși profesori ca 'nulități' întrucât nu te susțin?”

Atmosfera e tensionată și departe de civilitatea pe care Timișoara o trece printre caracteristicile orașului. O campanie de defăimare este împinsă din spate de potențialii perdanți ai restructurării asociației TM2023 în câteva publicații locale sau naționale.

Corina Șuteu, fost ministru al Culturii și director ICR New York
Corina Șuteu, fost ministru al Culturii și director ICR New York

Caricaturi josnice și un articol plin de insinuări și confuzii ideologice, intitulat „Dominic Fritz și-a angajat Göring-ul cu fustă”, intenționează discreditarea Corinei Șuteu, fost ministru al Culturii și director ICR New York, temporar consultant contractual al primarului pentru Capitala Culturală Europeană.

Nu am avut în toată viața mea un moment mai clar în care să văd cum persoane care se pun pe sine în centrul a tot și nu au scrupule în a deforma realitatea pentru a se păstra acolo, construiesc în spațiul public o imagine deformată și mincinoasă…Nu am fost niciodată mai dezamăgită și mai tristă, dar poate nici mai trează și mai înspăimântată de puterea pe care social media și în general presa online o dă tuturor, dar mai ales celor abili în a distorsiona realitatea”, scria pe FB ca reacție la „minciunile, deformările, fake-news-urile strigătoare la cer”, Raluca Iacob, autoarea Strategiei Culturale a Timișoarei 2016-2020.

Numeroși oameni de cultură și-au exprimat indignarea față de atacurile pline de venin la adresa Corinei Șuteu.

Cum se poate merge mai departe

Prinsă între ambițiile divergente ale partenerilor de coaliție politică, cu USR la primărie și PNL la Consiliul Județean, între indecizii administrative și îndârjirea toxică a executivului Asociației TM2023 de a rămâne pe scaun, Timișoara capitalei culturale stă în cumpănă. Dimensiunea europeană e indistinctă atât timp cât ciorovăiala provincială și atacurile de periferie primează. Sunt voci care spun că e și vina primarului, care nu s-a dovedit capabil până acum să tranșeze repede situația.

Declarativ lucrurile sună bine: „Ne angajăm personal și instituțional să facem în așa fel încât Capitala Europeană a Culturii să fie un succes pentru Timișoara, România și Europa. Obiectivul nostru a fost să stabilim prin consens cele mai potrivite proceduri de finanțare a programului cultural și a infrastructurii aferente precum și îmbunătățirea cadrului legal pentru finanțarea proiectelor culturale”, promiteau într-un glas decidenții de la primărie, județ și Ministerul Culturii în scrisoarea adresată Comisiei Europene în iunie 2021.

Deocamdată cele trei apeluri ale municipalității pentru proiecte culturale – unul de 3 milioane de lei, altul de 2 milioane de lei pentru programe prioritare și ultimul, de restart al proiectelor menționate în bid book, de 4 milioane lei așteaptă proiectele culturale spre evaluare. Primul apel pentru domeniile arte vizuale, digitale, educație culturală, artele spectacolului, cultură scrisă sau patrimoniu cultural a adunat 98 de aplicații.

Primul apel pentru proiecte culturale finanțate de primăria Timișoara
Primul apel pentru proiecte culturale finanțate de primăria Timișoara

Ministerul Culturii intenționează să finanțeze marele proiect printr-o secțiune specială a Administrației Fondului Cultural Național-AFCN. Dar nimic nu e sigur.

Câteva instituții au pornit pe cale proprie pregătirile pentru 2023. Universitatea de Vest-UVT desfășoară de un an programul „La UVT, Cultura e Capitală”, iar consorțiul universităților timișorene pregătește un proiect comun.

Consiliul Județean Timiș, condus de liberali, oscilează în a merge în pas cu primăria sau separat. Liberalul Marilen Pirtea transmitea zilele acestea o temere personală că aprecierile raportului de monitorizare a Comisiei Europene nu vor fi pozitive și invita politicienii să lase proiectul Capitalei Culturale Europene să devină un brand internațional, nu să îl transforme în platformă politică.

Facebook Forum

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG