Linkuri accesibilitate

Dintr-un cătun din Teleorman și până în Capitală, mesajul tinerilor pentru politicieni: „Vrem să faceți ceva cu adevărat!”


Mihai Bobirc, 22 de ani, își dorește o schimbare de paradigmă care să includă și nevoile mediului rural.

Generația crescută în democrație are așteptări de la noii parlamentari. Pentru tineri, votul de duminică este despre acțiune și schimbare mai mult ca oricând.

„Nu vrem să mâncăm cactuși de Dăbuleni! Și nici să circulăm cu cămila prin România!” sunt doar câteva mesaje dintr-un video postat de câțiva tineri pe rețelele de socializare, la inițiativa și îndemnul asociației civice Declic.

„Fără fosile în Parlament!” este sloganul sub care tinerii, mulți dintre ei aflați la primul vot, trimit un mesaj clasei politice legat nu neapărat de diferența de vârstă considerabilă între ei și aleșii poporului, ci mai degrabă de temele pe care le vor discutate mai mult în noul legislativ.

Ce-și doresc tinerii de la clasa politică a fost și rămâne una dintre cele mai importante întrebări ale oricărei campanii electorale. Pentru că, așa cum arată statisticile, prezența celor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani la vot e din ce în ce mai crescută de la un scrutin la altul.

Potrivit datelor Biroului Electoral, aproape două milioane de tineri au mers la vot la ultimul tur de scrutin - alegerile locale din septembrie. Sunt statistici impresionante, spun sociologii, care sunt de părere că votul acordat a fost unul emoţional, bazat pe dorinţa de schimbare.

Tinerii teleormăneni vor schimbare

„Mulți tineri n-au posibilitatea nici să plece la oraș să lucreze”, susține Marian Ciobaniuc, 34 de ani, din comuna Bujoru, Teleorman. Tânărul și-a încercat norocul la muncă în Occident câțiva ani, după care s-a întors în localitatea de baștină și a încercat să pună pe picioare o mică afacere cu pește, care se găsește din abundență în Dunărea ce curge pe la marginea satului.

„N-am avut nicio șansă. Am plătit impozite, contabil, totul la zi, în regulă. Și după un an eram pe minus, cu datorii”, mărturisește bărbatul, în timp ce trage cu sete dintr-o țigară.

Astăzi lucrează la o întreprindere metalurgică din Giurgiu ca termist-tratamentist, o meserie de care vorbește cu drag. Și-ar dori ca noua clasă politică să fie ceva mai tânără, să aducă o schimbare reală, dar mai ales să înțeleagă nevoile și provocările celor din mediul rural. „Ei (n.r, - aleșii) ar ști ce înseamnă mediul rural, munca la țară. Că până la urmă aici se trăiește de pe o zi pe alta.”

Mesaj din Teleorman pentru aleși: „Tinerii de la țară nu sunt ajutați”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:43 0:00

În asentimentul lui Marian e și un alt tânăr din aceeași localitate teleormăneană. „Noi, tinerii, chiar așteptăm o schimbare din partea politicienilor. Mai ales în mediul rural, unde sunt atâtea probleme. Prima problemă cu care se confruntă satele din țara noastră sunt locurile de muncă, fiindcă mulți tineri își termină studiile și sunt forțați să plece în alte locuri”, e de părere Mihai Bobirc, un tânăr de 22 de ani.

Votul tinerilor români, mult sub media europeană

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, de la ultimele alegeri care au avut loc în România, în decembrie 2016, aproape 420.000 de persoane au împlinit 18 ani în 2017 și 2018. Lor li se mai adaugă și cei care au serbat majoratul în primele cinci luni ale anului. Tot acest segment al tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani însemna, la finalul anului trecut, puțin peste 7% din numărul cetățenilor cu drept de vot din România.

La ultimele alegeri europarlamentare, România a avut o rată de participare de 32%, mult sub media europeană. Potrivit sociologului Ovidiu Voicu, în general, din estimări, categoria de vârstă în care se încadrează și tinerii care votează pentru prima dată, respectiv 18-24 de ani, are o rată de participare cu 5%-10% mai scăzută față de media generală.

Sociologul Gelu Duminică explică lipsa de interes a tinerilor pentru alegeri prin doi vectori de influență: familia și școala. „Din păcate ei nu au fost dezvoltați cu o cetățenie activă nici de către familie, nici de către școală. În familie aud ceva de genul [toți sunt niște hoți! Nenorociții, nici nu mă duc să-i votez!]și la școală n-aude nimic despre cât de important e votul.”

Însă pentru Cristiana Kania, o tânără de numai 24 de ani, care lucrează ca asistent manager la o companie din București, miza alegerilor e una personală. „Mami a fost plecată când eu eram în clasa a 2-a și atunci a stat o perioadă destul de lungă. A plecat și tati între timp, deci pot să zic că tema asta mă atinge cumva, adică e prismă personală (n.r. - votul de duminică). Să fii un copil la vârsta respectivă și să-ți plece părinții nu e tocmai OK. Doar cei care trec prin asta știu și conștientizează”, e de părere tânăra.

Ce așteptări are o tânără din Capitală de la alegerile parlamentare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:37 0:00

În 2018, Cristiana a participat la un concurs civic prin care a avut șansa să-i adreseze o serie de întrebări, alături de mai mulți tineri, președintelui Klaus Iohannis. Întrebarea Cristianei a fost legată de ce pot face politicienii ca să-i aducă acasă pe românii care-și doresc să se întoarcă și să se realizeze aici.

Astăzi, la aproape doi ani de la acea întâlnire, Cristiana e de părere că întrebarea rămâne la fel de valabilă și pentru viitori parlamentari. „Chiar aș vrea să văd că cineva chiar se implică și face ceva în sensul ăsta. Mă aștept să vină niște oameni care chiar vor să muncească pentru noi și nu doar pentru ei. Să văd că lucrurile se mișcă pe bune în țara asta, nu doar pe hârtie. Să avem oameni normali pentru o țară normală”, concluzionează tânăra.

Despre schimbare vorbește și Gabriel Carnariu, președintele Consiliului Tineretului din România. „Tinerii își doresc de la ziua de 6 decembrie să reprezinte pasul către o nouă etapă în procesul de maturizare al societății românești. Își doresc să fie aleși acei parlamentari care înțeleg nevoile și provocările pe care tinerii le au în această țară și, mai mult decât atât, să aibă și soluții concrete, asumate în acord cu organizațiile de reprezentare ale tinerilor.”

Dar „votul emoțional” de la locale - așa cum l-au calificat sociologii - va fi la fel și la alegerile de duminică, unde miza nu mai este atât de mult despre comunitate, cât despre felul în care o țară întreagă își definește viitorul politic.

Da, a fost un vot emoțional, pentru că majoritatea provenim din orașe mici sau medii care sunt slab dezvoltate, fără prea multe oportunități de studiu, de dezvoltare și de angajare”, e de părere Ioana Frînghiu, coordonatorul departamentului educațional al Organizației Studenților din Universitatea Babeș-Bolyai (OSUBB) Cluj-Napoca.

„Alegerile locale au reprezentat un moment oportun pentru generația tânără, să se afirme și să aleagă ce e mai bine pentru orașul natal. Ne dorim ca locurile în care îmbătrânesc părinții noștri să fie sigure și să le ofere acestora tot ce au nevoie, iar pentru noi să devină locuri în care ne putem dezvolta ca tineri adulți. Emoția nu doar că s-a prelungit până la parlamentare, dar va rămâne și va reapărea la fiecare scrutin electoral”, e de părere tânăra.

Sociolog: Nu pensionarii sunt cei mai săraci, ci tinerii

Însă dincolo de nevoia de schimbare discutată de tineri mai mult sau mai puțin abstract, sociologii atrag atenția că tinerii români se află într-un impas social real și tangibil, legat de bunăstarea lor financiară.

„Cea mai săracă categorie din România sunt tinerii între 16-24 de ani”, atrage atenția Gelu Duminică, sociolog. „România are cel mai mare număr de tineri aflați în stare de sărăcie la nivelul Uniunii Europene.

Grupul tinerilor e mai sărac decât grupul pensionarilor. Dacă o să vă uitați pe platformele partidelor politice, o să vedeți că acest subiect este aproape deloc tratat”, concluzionează Gelu Duminică.

Spre deosebire de alegerile locale, unde s-a înregistrat o prezență relativ bună la vot, inclusiv în rândul tinerilor, de data aceasta situația se anunță a fi mult mai proastă, prezența estimată fiind între 32 și 40%. Votul în pandemie nu sperie însă tânăra generație, care se pare că nu se teme să-și facă simțită prezența duminică la urne.

Facebook Forum

Antreprenor în România
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:07:54 0:00
XS
SM
MD
LG