Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), singurul candidat care a cheltuit în campanie exclusiv din banii de la bugetul de stat este Klaus Iohannis, în timp ce Viorica Dăncilă a cheltuit pe lângă cele 6 milioane din subvenție, încă 800. 000 lei din fonduri private.
Mircea Diaconu, candidat independent, susținut de Pro România și ALDE, a cheltuit cel mai mult din contribuții private- 5, 7 miloane lei- doar 300.000 lei fiind din fondurile publice.
El este urmat de Theodor Paleologu, care a avut o contribuție electorală de 3,4 milioane lei, exclusiv privată.
Și Dan Barna a cheltuit mai mulți bani din fonduri private, aproape 3,3 milioane lei și doar 65.000 lei din subvenția de la stat.
Viorel Cataramă a cheltuit și el doar din fonduri private- 1,3 milioane, la fel și Ramona Ioana Bruynseels- aproape 620.000 de lei.
La coada clasamentului se plasează Kelemen Hunor cu 445.000 de lei, fonduri private, Alexandru Cumpanașu - 385.000 de lei, finantare privata.
Contribuțiile celorlalți candidați la alegerile sunt sub 50.000 de lei.
Doar banii privați se rambursează
Directorul Departamentului de Control Financiar din AEP, Constantin Rada, a declarat într-o conferință de presă că în termen de 30 de zile de la data desfășurării primului tur de scrutin candidații care obțin cel putin 3% din totalul voturilor au dreptul la rambursarea cheltuielilor electorale, nu însă ale celor făcute din bugetul de stat, ci doar cele din fonduri private.
"Candidatului declarat ales nu i se poate valida mandatul dacă raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor nu a fost depus în condițiile legii. Raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale precum și cuantumul datoriilor înregistrate se publică de către AEP în Monitorul Oficial al României în termen de 60 de zile de la publicarea rezultatului alegerilor", a mai declarat Constantin Rada.
Cea mai scumpă campanie
Președintele AEP, Constantin-Florin Mituletu-Buica, spune că aceste alegeri prezidențiale sunt cele mai scumpe de până acum, iar asta din cauza votului din străinătate, care este costisitor.
" Vorbim de 835 de secții de votare în străinătate față de 441 și față de 390 câte erau acum cinci ani. Din 150 de milioane, 50 de milioane sunt în străinătate, iar 100 de milioane in țară. Sunt destul de mulți bani, trebuiesc gândite alte modalități de lucru. Vorbim de secții de votare care sunt înființate la care votează 30% dintre cetățeni și atunci trebuie să gândim reducerea costurilor prin modalitatea de tipărire a buletinelor de vot, prin modalitatea de funcționare a birourilor secțiilor de votare, fiindcă acum sunt cu 9 membri și de mai multe mecanisme”, spune șeful AEP.
Votul prin corespondență, un eșec
Florin Mitulețu nu este deloc mulțumit de cum decurge votul prin corespondență și spune că tot vor fi cozi la secțiile de vot din străinătate, cea mai mare aglomerație urmând să fie dumincă, deși de data aceasta sunt trei zile de vot.
Doar 41.000 de persoane s-au înscris la votul prin corespondență, ceea ce este insuficient, a spus șeful AEP într-o conferință de presă. ”La acest moment, deja 17.000 de voturi s-au întors, suntem într-un proces continuu, dar nu este satisfăcător”, susține acesta.
Prezența la vot se estimează a fi ridicată, de aceea este de așteptat să fie din nou cozi la secțiile de votare din străinătate.
"Se anunță o prezență ridicată la votare, am văzut inclusiv unul dintre partide, care susține un candidat, a spus astăzi ca vor fi în jur de 350.000-800.000 de alegători în străinătate și nu știm dacă marea parte a alegătorilor va fi vineri sau sâmbătă, dar eu cred că va fi duminică", a mai spus seful AEP.
Facebook Forum