România a importat masiv gaze în ultimele zile. Consumul intern a crescut din cauza temperaturilor scăzute, iar în depozite a mai rămas puțin peste o treime din gazul înmagazinat. Prețul gazului a crescut cu 47% de la 1 decembrie 2024. Iar specialiștii în energie acuză că depozitele de gaz au fost golite dezechilibrat, de furnizori, fără a se ține cont de zonele cu consum ridicat.
Pe 15 ianuarie 2025, România a avut cel mai mare consum de gaz din această iarnă - aproape 573.000 Megawați Oră (Mwh). În acel moment, însă, depozitele de gaz ale României erau la 56% din capacitate, așa că nu a fost nevoie de importuri masive.
În februarie, valul de frig care a început la finalul săptămânii trecute a adus noi valori maxime de consum, într-un moment în care în depozite era mai puțin gaz. Așa că singura soluție pentru a acoperi necesarul intern a fost importul.
„Nu vom avea probleme, am trecut perioade mult mai dificile în trecut”, spune, pentru Europa Liberă, directorul Transgaz, Ion Sterian.
Pentru o imagine mai clară a situației în care ne aflăm, Europa Liberă a analizat datele existente pe site-ul Transelectrica din trei ani (2021, 2023, 2025), pentru aceeași zi de 16 februarie: ce consum era, cât gaz se importa, cât gaz era produs, cât gaz mai era în depozite.
- 2025 - cea mai mare producție, cel mai mare export, cel mai mare preț
- 2021 - cel mai mare import, cel mai mult gaz scos din depozite, cea mai mică rezervă rămasă de gaz
- 2023 - cele mai multe rezerve de gaz în depozite.
16 februarie 2021 a fost, de departe, ziua cu cel mai mare consum din cele analizate - puțin peste 645.000MWh. Era una din cele mai friguroase zile ale acelei ierni, cu temperaturi care au coborât până la -20°C în depresiunile din estul Transilvaniei, în timp ce valorile maxime s-au situat între -6°C în nordul Moldovei și 5°C în vestul Olteniei.
72% din gazul necesar zilei a fost acoperit din producția internă și din gazul din depozite. Dar a fost nevoie și de peste 173.000 de MWh din import. Prețul de achiziție al gazului a fost între 94 și 107 lei pe MWh. Iar în depozitele de gaz mai erau 11.6TWh, ceea ce însemna, la un ritm de 200.000 de MWh pe zi extrași zilnic din depozite, ar mai fi ajuns pentru 58 de zile.
Pe 16 februarie 2023 însă lucrurile stătea cu totul altfel. România traversa cea mai caldă iarnă din istorie, iar consumul era cu 40% mic comparativ cu aceeași zi din 2021. Așa că necesarul de gaz era asigurat aproape integral din gazul din depozite și din producție.
Iar pe lângă consumul propriu, România exporta deja în Republica Moldova, țară rămasă fără gazul rusesc după izbucnirea războiului din Ucraina, în 2022. A fost nevoie, însă, doar de aproape 58.000 MWh de gaz importat pentru a trece ziua.
Iar depozitele de gaz erau pline mai mult de jumătate - 16,8TWh. La un consum zilnic de 200.000 MWh din depozite, gazul ar mai fi ajuns pentru 84 de zile.
Pe 16 februarie 2025, România traversa un nou val de frig. Consumul era aproape de maximul acestei ierni, 531.723 de MWh, iar 74.500 de MWh treceau granița în Republica Moldova și Transnistria. În această zi, producția internă de gaz a fost cea mai mare din cele trei zile analizate – peste 254.000 de MWh, din depozite s-au scos aproape 189.000 Mwh, iar din import au venit alți 166.000 MWh.
Cu un preț între 348 și 360 de lei MWh. Adică de 3,5 ori mai mult ca în 2021.
Iar în depozite mai erau 12,27TWh. Făcând același calcul, cu o extracție zilnică din depozite de aproximativ 200.000MWh, înseamnă că mai ajunge pentru 61 de zile. Adică pentru încă două luni.
„Nu avem probleme cu gazele”
Luna februarie din 2025 e cu mult mai rece decât anii trecuți, spune pentru Europa Liberă directorul Transgaz, Ion Sterian. „Media până acum e de -0.7 grade față de 7 grade în 2024”.În momentul în care vremea se va încălzi, crede el, lucrurile se vor relaxa.
„Acum se scot din depozite cam 17-18.000 milioane de metri cub de gaze (180.000 - 190.000 MWh) și vom ajunge, după prognoză, undeva pe 14-15 martie la 14 milioane de metri cubi de gaze (147.700MWh) scoase zilnic din depozite”, mai spune el.
Cel mai dificil moment din istoria recentă a fost în februarie 2018, când temperatura a scăzut brusc în toată Europa și cererea de gaz a atins cote record.
„Am trecut bine de acel moment, nici nu se compară cu situația actuală”, spune Ion Sterian.
Criza gazelor din 28 februarie 2018 a fost generată de o combinație de factori, printre care condițiile meteorologice extreme, cererea crescută de gaze și probleme în aprovizionare.
Europa, inclusiv România, a fost afectată de un val de frig extrem denumit „Bestia din Est” („Beast from the East”), ceea ce a dus la temperaturi foarte scăzute și o creștere semnificativă a consumului de gaze naturale pentru încălzire.
Pe 28 februarie 2018, consumul național de gaze al României a atins un nivel record, ajungând la 72 milioane de metri cubi pe zi (760.000 MWh), mult peste media obișnuită.
Rusia, principalul furnizor de gaze pentru Europa, a întâmpinat dificultăți în livrare. Existau probleme legate de presiunea scăzută a gazelor furnizate de Gazprom prin Ucraina, ceea ce a afectat fluxul către mai multe țări, inclusiv România.
România avea stocuri de gaze în depozitele subterane, dar acestea nu erau suficiente pentru a acoperi cererea crescută din cauza frigului extrem. Nivelul stocurilor era mai mic decât în anii anteriori, ceea ce a amplificat criza.
Din cauza riscului ca sistemul național să nu poată susține consumul ridicat, autoritățile au fost nevoite să intervină. Pe 1 martie 2018, Ministerul Energiei a declarat stare de urgență pe piața gazelor și a cerut companiilor mari să își reducă consumul pentru a proteja populația.
Depozitele de gaz din centrul țării aproape goale
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, susține că în februarie 2025 depozitele de gaz au fost golite dezechilibrat.
Mai exact, spune el, „anumite companii, profitând de lacunele legislației secundare, au extras gaze aproape exclusiv din depozitele care joacă un important rol strategic pentru România – Bilciurești și Urziceni – care se găsesc în zona cu cel mai mare consum din România”.
„Au justificat că ele au gaze înmagazinate în depozitele care au rămas pline și în prezent și de unde gazele nu se vor putea extrage și vor rămâne în pământ la sfârșitul iernii”, mai spune acesta.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a confirmat pentru Europa Liberă, că ministerul cercetează aceste lucruri. „Mâine (miercuri -n.r.) vom avea un raport”, spune Sebastian Burduja.
În acest moment, depozitele din Bîlciurești și Urziceni sunt la 18, respectiv 10% din capacitate. Depozitul de la Ghercești este plin.
Săptămâna trecută, Depogaz, compania de stat care gestionează depozitele de gaz, a anunțat că va reduce extracția de gaze din depozite. Între 7-23 februarie 2025, programele de extracție vor fi diminuate cu 20%, în perioada 24-28 februarie cu 40%, 1-12 martie cu 14% și 13-31 martie cu 75%.
După anunțul Depogaz, ministrul Energiei a trimis corpul de control la companie. „De ce? Pentru că este datoria noastră să ne asigurăm că fiecare metru cub de gaz este gestionat corect, că regulile sunt respectate, inclusiv programul de extracție și că siguranța aprovizionării este pe primul loc. Dacă vor exista nereguli, ele vor fi sancționate drastic. Raportul va fi public . Voi lua măsurile necesare fără ezitare”, a scris ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe pagina lui de Facebook.
Prețul de achiziție e mare. România ia gaze din Bulgaria
Pe 16 februarie 2025, România a importat gaz din Bulgaria - aproape 155.000 MWh - și din Ungaria - aproape 12.000 MWh.
Cea mai mare cantitate de gaze a intrat în țară pe la Negru Vodă, din Bulgaria.
„Nu știm de unde provin exact aceste gaze. Cei care le vând ne dau certificate că sunt de proveniență europeană, dar nu putem verifica exact”, explică, pentru Europa Liberă, Ion Sterian. „Pot fi din Turcia, din Grecia, azere”, spune el.
Datele Rețelei Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport de Gaze (ENTSOG) arată că în ianuarie 2025 s-a înregistrat o creștere semnificativă, de 26,7%, față de ianuarie 2024, a livrărilor de gaze rusești prin gazoductul bulgar, ceea ce reprezintă un maxim istoric, scria news.bg, pe 15 februarie.
Pe 16 februarie, furnizorii români au cumpărat gaz de pe Bursa Română de Mărfuri cu prețuri între 348 și 360 de lei pe MWh. Pe bursa de Viena, în aceeași zi, gazul s-a vândut cu 53 de euro (215 lei) pentru un MWh.
În acest moment, în România, prețul gazelor pentru consumatori este plafonat, iar diferența dintre prețul real și cel plafonat e plătită de stat.
„Schema de plafonare existentă în România, plata de la bugetul de stat a prețurilor mari plătite de furnizori, i-a făcut pe furnizori să fie dispuși să achite prețuri mai mari pe gazele necesar a fi importate în România zilele acestea”, spune Dumitru Chisăliță.
Cu alte cuvinte, nu s-au uitat la bani când plătește statul. Dumitru Chisăliță cere însă autorităților să verifice și dacă nu cumva aceste gaze scumpe sunt de la interpuși ai rușilor.
Europa Liberă a solicitat un punct de vedere Asociației Furnizorilor de Energie din România. Până la publicarea acestui articol nu am primit răspuns.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
