Linkuri accesibilitate

Seceta afectează transportul mărfurilor pe Dunăre. Ce măsuri ia România ca să evite închiderea circulației fluviale


În unele locuri de pe Dunăre, apa a scăzut chiar și cu doi metri sub cotele normale, iar specialiștii de la Apele Române se așteaptă ca nivelul Dunării să mai scadă, din cauza secetei (Imagine generică: personal navigant român pe Dunăre).

Seceta încetinește transportul mărfurilor pe Dunăre, nivelul apei fiind pe alocuri cu doi metri sub cotele normale. Mai multe nave au eșuat din acest motiv. Ca să nu suspende transportul de mărfuri pe Dunăre, România face dragaj și în zona bulgărească, după ce țara vecină a abandonat lucrările.

Guvernul a alocat 9,5 milioane de lei, în ședința de miercuri, pentru dragarea Dunării în partea bulgară.

Decizia a fost luată ca urmare a faptului că, în aval de Porțile de Fier II, debitele de intrare a apei au ajuns la 1950 de metri cubi pe secundă, la mai puțin de jumătate față de media anuală a lunii iulie, de 5350 m3/s.

„Partea bulgară a spus, în ultimul moment, că nu se mai poate implica în dragarea Dunării, astfel că au semnat o solicitare ca partea română să se ocupe și de dragarea sectorului bulgăresc. România a început dragarea încă din luna mai pentru a nu exista probleme”, a declarat Angela Ivan, directorul Administrației Fluviale a Dunării de Jos, pentru Europa Liberă.

Intervenția va avea loc în zona orașului Belene de pe Dunăre, între kilometrii de frontieră (kmf) 375 și 610.

Măsura vine după ce mai multe nave de transport au avut probleme pe Dunăre.

„În zona Belene, am avut situația în care barje încărcate cu 2,7 (adâncimea apei până la care coboară barja) au dat cu fundul de apă. Una din barje s-a dus pe partea dreaptă a șenalului, la fel cea de-a doua. A fost nevoie să meargă remorchere să le scoată”, a mai spus Angela Ivan.

Șenal = porțiune navigabilă în lungul unui râu, al unui canal sau al unui lac, destul de largă și de adâncă pentru a asigura navigația.

Potrivit șefei Administrației Fluviale a Dunării de Jos, aceste intervenții au fost unele nepericuloase și s-au încheiat repede.

„Intervențiile au fost minore și s-au rezolvat repede. Am trimis și nava semnal pentru a putea stabili traseul clar în funcție de nivelul apei în anumite zone”, a spus ea.

Un alt incident a avut loc în zona Giurgiu, unde o navă slovacă a fost aproape să intre în instalația de dragare a navei Comana, întinsă pentru a curăța fundul Dunării. Norocul a făcut ca nava să se împotmolescă în nisip înainte să provoace pagube.

Însă, Angela Ivan spune că operațiunile de dragare pot fi extrem de dificile din cauza secetei.

„Am dat de pietriș, am dat de fundul tare al Dunării, am scos bolovani, nu a fost deloc ușor. Se vede deja că noi nu mai săpăm la 2,5 metri, săpăm mult în adâncime, pentru că noi săpăm de fapt de la nivelul actual al apei. Dar săpăm, pentru că nu ne dorim să avem situația de pe Rin și să fim obligați să suspendăm transportul, nici pe Dunărea fluvială, nici pe Dunărea maritimă”, a mai completat ea.

Apele Române: Nivelul Dunării va mai scădea până la finalul lunii august

Perspectiva pentru următoarele săptămâni nu este deloc încurajatoare. Dunărea intră în țară cu 1950m3/s, la 40% din debitul obișnuit pentru această perioadă. (4300 m3/s - media lunii august), iar conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul la intrarea în țară va intra într-o ușoară scădere ajungând în data de 15 august în jurul valorii de 1900 mc/s.

Administrația Națională Apele Române spune că, la Cernavodă, a fost atinsă prima treaptă de avertizare și mai sunt 75 cm până la atingerea treptei II. Experții estimează că nivelul va rămâne la această valoare până la jumătatea lunii august.

„Prima treaptă de avertizare înseamnă monitorizarea cu mai mare atenție, treapta a doua înseamnă un debit mai scăzut, dar care poate asigura necesarul pentru populație, iar treapta a treia înseamnă un debit sub cel minim la care se impun restricții”, explică Ana Maria Agiu, de la Apele Române, pentru Europa Liberă.

Ea precizează că debitul cel mai scăzut a fost înregistrat în 2003, când activitatea la Centrala de la Cernavodă a fost oprită.

Situația este la fel de dificilă și pe celelalte râuri din țară, în special în Moldova unde mai multe surse de alimentare cu apă către populație au secat.

Imagine generică de pe Râul Siret, de la stația Hidrometrică Nicolae Bălcescu, care arată nivelul apei.
Imagine generică de pe Râul Siret, de la stația Hidrometrică Nicolae Bălcescu, care arată nivelul apei.

„Cele mai afectate (surse de apă, n.red.) sunt cele care se alimentează din freatic, din puțuri și fântâni, care nu au acces la sistemul centralizat de alimentare cu apă și aici vorbim de 20-30% din fântânile din România care au secat”, a mai precizat Agiu pentru Europa Liberă.

La nivel național, sunt 696 de localități alimentate restricționat din sursa de apă de suprafață și din subteran:

  • 291 de localități (din 24 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Maramureș, Sibiu, Hunedoara, Alba, Olt, Teleorman, Brașov, Ilfov, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Buzău, Ialomița, Dolj, Gorj și Bihor);
  • 405 din foraje/fântâni (din 13 județe: Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Neamț, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara, Maramureș). Aceasta înseamnă un procent de 20-30% din numărul total al fântânilor de la nivel național.

Apele Române dau asigurări că pentru localitățile cu alimentare centralizată de apă rezerva de apă este suficientă. Cea strategică din principalele 40 de lacuri a ajuns la 3,13 miliarde de metri cubi de apă, față de 3,45, la început de iulie.

Grâul din Ucraina, exportat și pe Dunăre

Menținerea unui flux constant și stabil al transportului pe Dunăre este importantă și pentru extragerea cerealelor din Ucraina.

Administrația Fluvială a Dunării de Jos spune că a încheiat un acord atât cu Moldova, cât și cu Ucraina prin care porturile ucrainene dau un listing cu navele care sunt așteptate în porturi și au marfă de descărcat sau încărcat, în vederea eficientizării situației, astfel încât ele să aibă prioritate la încărcare sau descărcare pentru ca șenalul navigabil să nu se blocheze.

„Avem la mila marină 44, la mila marină 43 și acum nave care nici acum nu pot intra în rada porturilor ucrainene pentru că la ei rata de procesare, rata de activitate e puțin scăzută, iar dacă noi băgăm navele prin Sulina, să zicem șapte pe zi, până când porturile le preiau și pot să facă ceva”, a mai precizat Angela Ivan.

Cât de importantă este Dunărea navigabilă

Conform unui raport al Curții Europene de Conturi, jumătate din populația Europei locuiește în apropierea coastei sau a unei căi navigabile interioare.

Principala rețea de căi navigabile din Europa este Rin-Dunăre. Bazinul Rinului reprezintă cea mai dezvoltată și bine întreținută rețea de transport fluvial din Europa. Ea acoperă 80% din transportul de mărfuri.

Transportul pe Dunăre reprezintă însă doar 9% din totalul realizat fluvial pentru Europa. Dunărea are 2.441 de kilometri navigabili, în timp ce Rinul are 883 de kilometri.

Dunărea unește Kelheim cu Sulina și Marea Nordului cu Marea Neagră. 42% din traseul navigabil, adică 1.075 de kilometri, se află în România.

Șenalul navigabil (porțiunea din Dunăre cu o anumită lățime care este propice pentru naviga) este considerat:

  • româno-iugoslav (aproximativ 230 km), între Gura Nerei și Gura Timokului;
  • româno-bulgar (aproximativ 470 km), de la Gura Timokului până la Silistra est;
  • româno-moldovenesc (aproximativ 1 km);
  • româno-ucrainean (aproximativ 54 km), cuprins între Gura Prutului și Ceatalul Ismail.
  • brațele secundare ale Dunării sunt navigabile pe 530 de kilometri.
Comparație între diferitele tipuri de transport marfă.
Comparație între diferitele tipuri de transport marfă.

Conform Administrației Fluviale a Dunării de Jos, pe fluviu se transportă mărfuri de toate categoriile, în special neperisabile și industriale.

Avantajul este că prețul pe care îl plătesc transportatorii este de patru ori mai mic decât costul pe transportul feroviar și de zece ori mai mic decât cel auto.

De asemenea, cantitățile transportate pe apă sunt de câteva sute de ori mai mari decât cele pe calea ferată sau pe șosea.

De exemplu, un convoi cu patru șlepuri împinse transportă 7.000 de tone de marfă netă,aceeași marfă putând fi transportată de 280 de camioane sau 170 de vagoane de tren.

Avantajele transportului fluvial în funcție de tarif.
Avantajele transportului fluvial în funcție de tarif.

În 2021, pe canalul Sulina au intrat 855 de nave care transportau 1.681.350 de tone și au intrat 968 de nave cu 3.389.194 de tone de marfă, un trafic de mărfuri în creștere constantă față de anii precedenți.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG