Într-o zi de iunie, Cristina (nume schimbat, n.red.) s-a trezit la prânz. Cineva a sunat-o și i-a spus: „Niște fotografii cu tine circulă pe internet”. Tinerei de 21 de ani nu-i venea să creadă: „Poate, sunt trucate?!”. Nimeni nu avea imagini intime cu ea, nimeni nu avea acces la galeria din telefonul ei, care era securizată cu parolă. Niciodată nu a trimis astfel de fotografii vreunui iubit.
Îmi doream să adorm și să nu mă mai trezesc, să nu mai vorbesc cu nimeni...
Tot mai mulți bărbați au început să-i scrie pe rețelele de socializare și să-i arate capturi de ecran cu imaginile ei dintr-un chat public de pe platforma Telegram, numit „Arhiva Republicii Moldova”. Nu s-a mai dus la serviciu, deși avea două locuri de muncă.
A închis ușa casei și nu a ieșit trei zile, fără să mănânce ceva. „Îmi doream să adorm și să nu mă mai trezesc, să nu mai vorbesc cu nimeni”, povestește Cristina. Planifica să-și urmeze visul în luna iunie: să se angajeze în sectorul public, ca juristă. Dar cariera ei părea să fie compromisă încă înainte de a începe.
Pe rețele continuau să-i vină cereri de urmărire și mesaje de la bărbați. „Bărbați obsedați sexual”, concretizează tânăra.
„Și acum, ce să fac? Să-mi iau lumea în cap și să mă ascund, pentru că cineva a decis să-mi strice viața? Eu nu am renunțat”, spune tânăra. După câteva zile de plâns continuu, susținută de prieteni, Cristina s-a adresat unui avocat, care a ajutat-o să formuleze textul unei plângeri.
S-a dus la poliție, unde, spune ea, a fost întâmpinată de trei polițiști, care n-au luat-o în serios atunci când le-a spus că imagini intime cu ea au apărut pe un chat public: „Mă întrebau dacă m-am ocupat cu Onlyfans [o platformă de conținut pentru adulți, n.red.] sau cu pornografia și m-au atenționat că, dacă ascund ceva, aș putea fi trasă la răspundere”.
Nu am omorât pe nimeni, dar mă simțeam de parcă aș fi făcut-o...
Cristina susține că a ieșit de la poliție plângând, fără să mai scrie vreo plângere. „Nu am omorât pe nimeni, dar mă simțeam de parcă aș fi făcut-o”, explică tânăra.
Între timp, și-a dat seama cine ar fi putut să-i distribuie pozele. Analizând imaginile din acel chat, a observat că sunt fotografiate de pe telefon, pentru că apar iconițele semnalului wifi, a bateriei telefonului.
Și-a amintit că, o lună mai devreme, a fost vizitată de un bun prieten și că l-a surprins cu telefonul ei în mână. Cristina crede că, atunci când ea a mers la baie, el a intrat în telefonul ei și a făcut fotografii de pe ecran.
Erau niște imagini pe care le făcuse 2 sau 3 ani în urmă, când își cumpărase lenjerie intimă din Italia. Le păstra pentru ea și nu le împărtășise nimănui.
L-a confruntat. Bărbatul a negat că a făcut așa ceva, iar Cristina a rupt legătura cu el. În următoarele două luni, tânăra s-a angajat în altă parte și a amânat pentru un an să intre în sectorul public, pentru că nu era pregătită psihologic.
În una dintre zilele călduroase din august, când urma să plece în concediu la mare, a început să primească, din nou, cereri de prietenie și mesaje de la bărbați, care îi puneau aceleași întrebări: cui a trimis imaginile, dacă a fost plătită pentru a le face...
„Lovită” pentru a doua oară
Imaginile ei, apărute în iunie, au fost republicate în chatul „Car Vertical” în august.
Șușotelile, înghiontelile și mesajele nu au contenit, însă, ceea ce s-a întâmplat de această dată diferit este că a fost contactată și întrebată dacă ar fi dispusă să plătească pentru ca fotografiile ei să fie șterse din chatul de pe Telegram.
„Eu nu lucrez ca să-l îmbogățesc pe Voron, administratorul chatului”, spune Cristina.
Se teme ca mama ei ar putea vedea imaginile, pentru că nu ar înțelege-o. „Nu este o persoană care mi-ar oferi compasiune”, explică tânăra. Deși are un job bine plătit, se întreține singură și își achită studiile, crede că ar putea păți ca o cunoștință de-a ei care a fost alungată de acasă, pentru că au apărut fotografii cu ea în grup.
Nu a renunțat la ideea de a scrie o plângere la poliție și a apelat pentru asistență juridică la Coaliția „Viață fără Violență”.
„Nu vreau să rămână așa. Cred că mai sunt polițiști care-și fac treaba”, concluzionează tânăra.
„Cine sunt ei ca să controleze ce face o femeie cu propriul corp?”
Anna Bulala, de 28 de ani, a început să primească mesaje pe rețelele sociale de la bărbați din Republica Moldova pe 1 septembrie. A înțeles ce s-a întâmplat atunci când cineva a lăsat un comentariu la o postare, în care zicea: „Știe Car Verticalul de tine”.
Știa de acest grup de câteva zile și a presupus că ar putea să-i fie publicat conținutul explicit, pe care l-a vândut câțiva ani în urmă pe o platformă specializată.
„Eu am decis să vând content și mi-am asumat această decizie”, spune Anna, adăugând că lumea din satul în care locuiește a vorbit despre asta și a blamat-o.
Platforma respectivă nu permite descărcarea imaginilor, de aceea femeia presupune că cineva dintre clienți a făcut capturi de ecran și le-a distribuit în chatul „Car Vertical”.
Ea susține că s-a simțit expusă și nedreptățită, deoarece materialele au fost distribuite fără consimțământul ei și nu a avut niciun fel de control asupra a ceea ce se întâmplă.
„Vin niște oameni care nu te cunosc și se dau cu părerea, doar pentru că au văzut o poză undeva”, explică Anna, supărată și de faptul că cineva face bani pe seama ei.
„Cine sunt ei ca să controleze ce face o femeie cu corpul ei?”, se mai întreabă ea. Are de gând să depună o plângere la poliție zilele următoare și empatizează cu celelalte femei care s-au pomenit în aceeași situație.
„Nu mai putem acționa după ce ne-a văzut o țară întreagă”
Nici Irina (nume schimbat, n.red.) nu a depus, deocamdată, o plângere la poliție, pentru că, spune ea, îi este teamă că ar putea fi neînțeleasă și judecată de polițiștii bărbați. Are 33 de ani, doi copii și este antrenoare de fitness.
Părinții se vor gândi la ce o să spună lumea din sat...
Video-uri cu ea au fost publicate fără consimțământul ei pe 26 august. A înțeles asta când s-a pomenit cu un număr mare de mesaje în privat pe rețelele sociale. Toată săptămâna a fost „paralizată cognitiv”.
Intra în magazin și se întreba apoi ce caută acolo. Avea „mintea înghețată”, așa cum explică ea. „Nu mai putem acționa după ce ne-a văzut o țară întreagă”, a analizat împreună cu soțul.
Pe chat au fost publicate trei filmulețe în care întreținea relații sexuale cu soțul ei, făcute aproape 3 ani în urmă, atunci când cuplul a decis să încerce swingingul, adică schimbul de parteneri. Au intrat într-un chat din Telegram în care erau mai multe persoane interesate de această practică sexuală și au expediat câteva înregistrări video. Femeia presupune că imaginile au fost distribuite de un bărbat pe care l-au refuzat.
Își face grijă ca părinții, rudele și comunitatea lor ar putea afla și nu i-ar înțelege. „O vor lua personal, se vor gândi la ce o să spună lumea din sat, cum ar vedea asta”, explică Irina.
Expertă: „Femeia este văzută ca un obiect sexual”
Aceste cazuri au scos în evidență felul în care este percepută femeia în societatea moldoveană, spune Alina Cebotari, co-fondatoarea organizației care apără drepturile femeilor „Femei pentru femei”.
„Femeia este văzută ca un obiect sexual, nu ca o persoană care are dreptul la o viață sexuală”, susține experta. Potrivit ei, cei care au creat grupul au avut scopul să denigreze femeile care o viață sexuală activă, în mod special pe cele care fac conținut explicit.
„Indiferent de activitatea pe care o are o femeie, de viața ei sexuală, nimeni nu are dreptul să-i lezeze demnitatea”, explică Cebotari, menționând că, atât timp cât o femeie este în regulă cu ceea ce face și transmite sau vinde din propria inițiativă conținut intim, „nu putem să o blamăm sau să o judecăm pentru ceea ce face și să folosim acele materiale în alte contexte, cu alte scopuri”.
Reprezentanta organizației pentru femei accentuează că autoritățile ar trebui să acorde atenție sporită acestui fenomen social grav, pentru că „mâine-poimâine, poate să ne afecteze pe noi, pe fiicele noastre, pe mamele noastre”.
Ce fac autoritățile?
Pe 30 august, Inspectoratul General de Poliție a anunțat că, în urma plângerilor făcute de victimele din chatul „Car Vertical”, au fost pornite mai multe cauze penale.
Poliția a mai spus că, în ultimele luni, a solicitat platformei Telegram să intervină în moderarea conținutului, dar și să colaboreze cu organele de anchetă pentru a stabili persoanele implicate.
Posibilitatea de a sancționa persoanele care răspândesc informații cu caracter sexual, care includ imagini și înregistrări video, inclusiv online, a fost introdusă în Codul Penal în anul 2020. Acestea riscă amenzi, care variază între 27.500 de lei și 42.500 de lei, sau până la 2 ani de închisoare.
În 2023, a fost aprobată o lege privind securitatea cibernetică, iar anul acesta au fost create Institutul Național de Inovații în Securitatea Cibernetică „Cybercor” și Agenția pentru Securitate Cibernetică. Prima instituție va fi responsabilă de educația digitală, formarea profesională a funcționarilor publici și studenților, iar a doua va asigura securitatea rețelelor și sistemelor informatice ale furnizorilor de servicii din țară. Niciuna nu are printre atribuții prevenirea infracțiunilor sexuale digitale, care reprezintă infracțiuni cibernetice.
Totuși, există discuții publice despre reglementarea mediului online în R. Moldova, pentru a lupta cu infracțiunile cibernetice și cu dezinformarea. Pe de o parte, autoritățile preocupate de riscurile de securitate vor să aibă mai mult control asupra spațiului online, însă, pe de altă parte, se pune în pericol libertatea de exprimare și dreptul la viața privată.
În schimb, statul are mecanisme pentru a bloca conținutul infracțional, dar posibilitățile sunt limitate. Directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică, Mihai Lupașcu, a explicat Europei Libere că autoritățile moldovenești pot să intervină doar în cazul conținutului distribuit de site-urile locale. Astfel, nu pot să blocheze conținutul din Telegram, care e stocat pe servere din afara țării. „Tot ce pot face e să solicite Telegramului să șteargă conținutul”, spune funcționarul.
„Epidemie” de infracțiuni sexuale online
De fapt, distribuirea imaginilor intime, reale sau trucate, este un fenomen răspândit în lumea întreagă. Un exemplu este Coreea de Sud, unde președintele Yoon Suk Yeol a solicitat autorităților să eradicheze „epidemia de infracțiuni sexuale digitale”, făcând referire la un val de pornografie deepfake care vizează femeile tinere, în special pe Telegram.
De la începutul anului 2024, în Coreea de Sud, aproape 300 de cazuri au fost raportate la poliție, mai mult de jumătate dintre victime fiind minore. Autoritățile coreene au anunțat că va fi lansată o linie fierbinte non-stop pentru victime, iar numărul celor care investighează infracțiunile sexuale digitale va fi dublat. Apoi, planifică să înființeze un organism consultativ, pentru a îmbunătăți comunicarea cu companiile de social-media pentru ștergerea și blocarea conținutului.
Coreea de Sud se confruntă cu fenomenul infracțiunilor sexuale digitale de cel puțin 5 ani. De exemplu, în 2019 a fost mediatizat cazul unui grup de pe Telegram, numit „Camera nth”, în care erau șantajate zeci de femei filmate în ipostaze intime. Liderul acelui grup, un bărbat de 42 de ani, a fost condamnat la închisoare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
