„De câteva zile mă doare stomacul”, spune sec antreprenorul Marius Oprea.
Nu excesele alimentare de Crăciun sau vreo boală i-au provocat tânărului de 34 de ani problemele de sănătate, ci anunțul Guvernului Ciolacu II referitor la noile măsuri fiscale din „ordonanța-trenuleț”, adoptate luni, 30 decembrie.
Oprea este acționar și administrator la opt microîntreprinderi ce oferă servicii de curățenie, alpinism utilitar și construcții în zona București-Ilfov.
În total, coordonează 80 de angajați.
„10% dintre salariați sigur nu-i mai pot ține, în condițiile actuale. Nu pot să le zic de la 1 ianuarie să plece, trebuie să le dau preaviz, dar de la 1 februarie voi renunța la o parte dintre ei”, spune tânărul antreprenor pentru Europa Liberă.
Motivele țin de introducerea, peste noapte, a unor noi taxe pe care nu-și dă seama cum le-ar putea plăti fără a-i fi afectată activitatea.
„Trebuie să fim și noi anunțați cu minimum șase luni înainte, să știm și noi, la rândul nostru, cum procedăm cu angajatul, cu clientul, cum ne facem planul de afaceri”, spune Oprea.
„Nu spune nimeni să nu se întâmple modificări, dar nu atât de rapid. Și să ne mai întrebe și pe noi, întreprinzătorii privați”, își spune punctul de vedere tânărul antreprenor.
Taxele problemă
„Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită” este principala prevedere care a produs panică în rândul a 30.000 de antreprenori de microîntreprinderi care se încadrează în acest nivel. Până acum, plafonul era de 500.00 de euro.
Se adaugă și majorarea impozitului pe dividente de la 8 la 10% plus eliminarea unor facilități fiscale în zone precum IT sau construcții.
„Eliminăm toate facilitățile fiscale și creăm un sistem fiscal echitabil”, a motivat premierul Marcel Ciolacu măsurile luate, în debutul ședinței de Guvern de luni.
„Reducem gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi, pentru a evita un șoc în economie. Vor fi afectate circa 30.000 de IMM-uri, adică 10% din total, dar vom încerca să le sprijinim prin alte scheme de ajutor de stat”, a mai spus premierul, fără a detalia în ce anume ar putea consta sprijinul promis.
„Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi și creșterea impozitului pe dividende vor avea efecte catastrofale pentru antreprenorii români, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, ducând, cel mai probabil, la falimente în lanț și la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă”, a reacționat luni, printr-un comunicat de presă, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.
„Contestăm în primul rând timpul foarte scurt de implementare”, a declarat pentru Europa Liberă Daniel Urîtu, președinte executiv al Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR) și secretar general al Patronatului IMM România.
„Din moment ce mărești impozitele, firma trebuie să-și calculeze noile prețuri, sunt decizii care se iau alături de contabili, de consultanți fiscali, nu-și pot calcula și optimiza prețurile în câteva zile”, explică Urîtu unul dintre principalele inconveniente.
Inclusiv reprezentanții Guvernului recunosc că au luat deciziile într-un timp foarte scurt. „Guvernul s-a format imediat înainte de Crăciun și această ordonanță trebuia adoptată până la sfârșitul anului”, prezintă drept scuză vicepremierul Tánczos Barna, ministru al Finanțelor.
Beneficiile bugetare versus problemele companiilor
Per total, vicepremierul Tánczos Barna, ministru al Finanțelor, a anunțat luni că deciziile luate prin „ordonanța-trenuleț” vor genera economii de peste 120 de miliarde de lei în mai multe sectoare de stat.
Deciziile care vizează micro-întreprinderile, taxarea dividendelor și eliminarea unor facilități în IT și construcții vor reprezenta un plus de aproximativ 7 miliarde la buget.
„Munca este impozitată cu 10%, cred că și capitalul trebuie impozitat tot așa. Nu putem păstra aceste inechități”, a explicat ministrul Barna de ce crește impozitul pe dividende de la opt la zece procente.
„Cred că vorbim despre o reașezare corectă, fermă”, a spus, în momentul în care a fost întrebat de scăderea pragului de impozitare în cazul microîntreprinderilor, de la 50.000 de euro la 250.000 în 2025, respectiv 100.000 în 2026.
În martie 2024, reprezentanții Comisiei Europene cereau scăderea plafonului la 50.000 de euro, condiție pentru acordarea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Scăderea plafonului ar putea fi acceptată, cu niște măsuri compensatorii, care să vină în sprijinul microîntreprinderilor”, susține Daniel Urîtu, președinte executiv al Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR) și secretar general al Patronatului IMM România.
„Diminuarea trebuie să fie însă treptată, anunțată, astfel încât cei vizați să-și poată face planurile”, mai spune Urîtu, care dă și un exemplu de compensare: scăderea taxelor pe muncă cu cinci procente, așa cum s-a discutat cu Guvernul, în perioada campaniei electorale.
Paradisul microîntreprinderilor pe care de dispariție
În prezent, în România, taxa pe venit pentru companiile cu cifră de afaceri sub 500.000 de euro este de 1% (pentru venituri sub 60.000 de euro) și 3% (pentru venituri cuprinse între 60.000 și 500.000 de euro).
Conform Termene.ro, un regim fiscal mai bun decât în România se regăsește, la nivel european, doar în Estonia, unde nu se percepe impozit pe profitul reinvestit. De asemenea, Lituania nu percepe impozit pe venitul microintreprinderilor cu mai puțin de 10 angajați și cifră de afaceri sub 300.000 de euro, în primul an de funcționare, iar din al doilea an aplică un impozit pe venit de doar 5%.
Regimuri de taxare avantajoase pentru microîntreprinderi se regăsesc și în alte țări europene. De exemplu, impozitul pe venit este de 9% în Polonia și Ungaria și de 10% în Bulgaria și Croația.
Cât privește impozitarea dividendelor, Estonia, Letonia și Malta nu percep nimic, însă în primele două cazuri firmele care distribuie dividende plătesc o taxă de 20% pe cifra de afaceri, ambele țări încurajând astfel reinvestirea profitului.
Totodată, Grecia, Ungaria și Bulgaria percep o taxă de doar 5% pe dividende.
Faptul că România nu are un sistem dur de taxare nu înseamnă că microîntreprinderile înfloresc.
Conform datelor centralizate de profit.ro, în iunie 2024 numărul microîntreprinderilor active a coborât la 408.000, cu 87.130 mai puține față de sfârșitul anului 2023.
Diminuarea poate fi explicată de restricțiile aplicate anul acesta de Guvern la impozitarea în regim de microîntreprindere, cum ar fi o impozitare mai ridicată pentru unele activități sau limitarea numărului de microîntreprinderi în care un acționar poate deține peste 25%.
„În momentul de faţă avem sute de mii de IMM-uri. Aceste sute de mii de IMM-uri au o cifră de afaceri de peste 150 de miliarde de lei, motiv pentru care, dacă stăm să ne gândim ce ar însemna o decizie de reducere a pragului, trebuie să cumpănim, să vedem cât se pierde dacă se închid aceste întreprinderi”, spunea, în octombrie 2024, Nicolae Ciucă, pe atunci președintele PNL, la o conferință de presă de la București.
El a precizat că „nu este vorba doar de bani”, ci și de locuri de muncă, și că România ar putea pierde mai mult dacă reduce pragul – prin dispariția unor afaceri – decât ar avea de primit de la Comisia Europeană.
„Dacă punem în balanţă, vom vedea că vom câştiga mai mult dacă menţinem aceste microîntreprinderi funcţionale faţă de banii care ni se reduc din cerere”, a declarat Nicolae Ciucă”.
„Este o linie roşie a Partidului Naţional Liberal”, puncta Ciucă. Două luni mai târziu, linia roșie a fost ștearsă, sub ochii liberalilor.
Cum se vede anul 2025, în noul context, de la nivelul micului antreprenor?
„O să pierdem angajați, clienți, vom avea cifre de afaceri mai mici”, trage, sec, concluzia Marius Oprea, în timp ce se gândește la care din cei 80 de angajați va trebui să renunțe, în noile condiții.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
