Linkuri accesibilitate

TRU. Corona schimbă clima (II)


Lucrare a artistului Lionel Stanhope în Ladywell, south east London.

Cercetarea matematico-medicală condusă de Neil Ferguson a provocat o decizie politică fără precedent, pe timp de pace, în Marea Britanie.

La început, guvernul britanic, sfătuit de proprii specialiști în epidemiologie, a adoptat o politică de așteptare prudentă. Primul caz de Coronavirus fusese depistat pe 31 ianuarie. Pe 5 martie, s-a înregistrat primul deces. Guvernul a rămas la ideea măsurilor minime.

Această avalanșă de mutații dramatice a transformat complet atmosfera publică și politică. Studiul lui Neil Ferguson a devenit un document aproape sacru iar autorul lui o vedetă involuntară.

În a doua săptămîna a lui martie, studiul lui Ferguson a produs un șoc și a dus la decizii drastice. Între 16 și 20 martie, guvernul a anunțat măsuri radicale care au dus la închiderea aproape totală a economiei și a vieții sociale. Bugetul de stat și finanțele țării au fost recalculate și direcționate în sprijinul unei economii intrate în colaps. Șomajul și falimentele au erupt. În scurt timp, mai bine de jumătate din populația adultă a Marii Britanii (cifrată la 52 de milioane de oameni) trăia, într-o formă sau alta, din bani de la bugetul de stat. Pe 21 martie, un val de panică a făcut populația să ia cu asalt magazinele. Pe 27 martie, Primul Ministru Boris Johnson era testat pozitiv și, după cîteva zile, internat de urgență la secția de terapie intensivă.

Se știe acum că Primul Ministru a fost la un pas de moarte. Această avalanșă de mutații dramatice a transformat complet atmosfera publică și politică. Studiul lui Nial Ferguson a devenit un document aproape sacru iar autorul lui o vedetă involuntară. Ferguson ajunsese la concluzia că Marea Britanie riscă un număr enorm de decese. 500.000 dacă nu se iau măsuri. 250.000 dacă guvernul rămîne la ideea „imunității de grup”. Astăzi, știm că epidemia nu a provocat, cel puțin în primul ei val, dezastrul prezis de Ferguson. Marea Britanie a înregistrat, pînă în acest moment, 30.000 de victime și e țara europeană cu cel mai mare număr de decese.

Imediat după apariția datelor avansate de studiul lui Ferguson și de transformarea lor în politică de stat, a început o bătălie pe toate planurile între adepții și adversarii abordării radicale impuse de guvernul britanic. Studiul dedicat epidemiei de Coronavirus, dar și studii epidemice anterioare semnate de Ferguson au fost contestate sever de alți epidemilogi. O parte însemnată a presei a intrat într-o campanie menită să apere țara de faliment economic și libertățile cetățenești, de intruziunea statului. Rapid, Ferguson însuți a devenit un caz.

O parte însemnată a presei a intrat într-o campanie menită să apere țara de faliment economic și libertățile cetățenești, de intruziunea statului.


Pe 4 mai, presa a dezvăluit că Ferguson a încălcat măsurile de izolare impuse pe baza predicțiilor lui. A doua zi, Ferguson a demisionat din grupul de consilieri medicali ai guvernului. Detaliile au început să curgă. Cazul Ferguson a ieșit din terenul disputelor de principiu și s-a așezat între scandalurile picante ale paginilor de tabloid. S-a aflat, astfel, că femeia cu care Ferguson are o relație e măritată și a străbătut de mai multe ori Londra pentru a-și vizita iubitul. Alte amănunte spun că e vorba de o militantă de stînga, anti-Brexit și pro-ecologistă care trăiește într-un așa zis mariaj deschis și consideră că ambele ei relații fac același cămin. Cei doi s-au întîlnit online, pe un site specializat în căutarea de parteneri. Alt detaliu citat de tabloide spune că Ferguson e fiul unei foste bibliotecare care a devenit preot anglican.

Practic, scandalul Ferguson a devenit parte a ciocnirii mai largi a două modele de viață și politice: urbanii liberali contra conservatori. E clar că Ferguson a fost eliminat după obiceiul societăților anglo-saxone, în care conturile se reglează pe baze etice, extrase din vechea etică puritană. Problema e moștenirea lui Ferguson. Discuția transformată în scandal a înlocuit dezbaterea asupra conținutului.

E clar că Ferguson a fost eliminat după obiceiul societăților anglo-saxone, în care conturile se reglează pe baze etice, extrase din vechea etică puritană.


În fond, dacă e ceva de dezbătut în legătură cu Ferguson, atunci e vorba de metodă. Sînt modelele matematice un ghid sigur pentru predicții și pot asemenea predicții sta la baza deciziilor politice? Pe scurt, esența dezbaterii e metoda care verifică metoda. Pînă acum, scenariile propuse de modelele folosite de Ferguson sînt infirmate de cifre. Partizanii libertății neîngrădite de restricții folosesc, de asemenea, exemplul Suediei care a refuzat să impună măsuri de izolare. Deocamdată, efectele variantei suedeze sînt inconcludente. Dar necesitatea unei revizuiri e certă. Noul cult creat în jurul modelării matematice e suspect. Dacă modelul folosit de Ferguson va fi discreditat cu argumente științifice, lecția va fi de nesuportat. O economie uriașă a fost aproape doborîtă de acest model și, sigur, zeci de milioane de oameni vor suferi din greu ani de zile de acum înainte. Mai larg, întrebările legate de metoda lui Ferguson pot pune în cauză ansamblul tehnicilor de modelare care compun predicțiile cu care lucrează politica salvaționismului climatic. Cornavirus a provocat o rsărtunare economică și morală de neconceput. S-ar putea ca seria să continue cu o schimbare de climat politico-științific.

Articolele din această rubrică reprezintă opinia autorilor, așadar nu exprimă, neapărat, poziția Europei Libere

Facebook Forum

Incendiu la Consiliul Județean Suceava
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:30 0:00
XS
SM
MD
LG