Linkuri accesibilitate

Ce a mai făcut Tudorel Toader după ce nu a mai fost ministru al Justiției


Tudorel Toader, în perioada în care a fost ministru al Justiției

La câteva luni după ce a demisionat din funcția de ministru al Justiției, Tudorel Toader a fost cooptat într-o comisie care a stabilit cine sunt judecătorii care promovează la cea mai înaltă instanță din România, Înalta Curte de Casație și Justiție, după cum arată un document consultat de Europa Liberă.

El a participat, potrivit legii, ca profesor al unei facultăți de Drept. În comisiile de evaluare a candidaţilor s-au regăsit oamenii de încredere ai Liei Savonea, fosta preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Tudorel Toader a făcut parte din comisiade promovare a judecătorilor la Inalta Curte, după ce nu a mai fost ministru al Justiției, în calitate de profesor universitar
Nota CSM, semnată de Lia Savonea, cu membrii comisiilor pentru promovarea judecătorilor la ICCJ

Potrivit documentului aprobat de Lia Savonea în iulie 2019, alături de fostul ministru îi regăsim pe soţii Ianina şi Daniel Grădinaru sau pe Andrei Claudiu Rus, soţul judecătoarei Alexandra Rus, cea care a devenit cunoscută după pentru deciziile de achitare pe care le-a dat în cazuri răsunătoare de corupţie. Din comisiile de soluţionare a contestaţiilor au făcut parte alţi judecători de la instanţa supremă autori ai unor hotărâri controversate, cum ar fi Ştefan Pistol sau Simona Neniţă.

Comisia de la Secția Penală

Evaluatori pentru promovările magistraţilor la Secţia Penală, cea care judecă demnitari, au fost Daniel Grădinaru – preşedinte de Comisie, Andrei Claudiu Rus şi Tudorel Toader. Din comisia de soluţionare a contestaţiilor au făcut parte judecătorii Simona Neniţă, Ştefan Pistol şi profesorul Sergiu Bogdan de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj.

  • Daniel Grădinaru este cunoscut ca un apropiat al Liei Savonea, a făcut opinie separată în sensul achitării deputatei Andreea Cosma, condamnată în primă instanță la 4 ani închisoare cu executare. El a făcut parte din completurile care i-au achitat pe liderul PNL Ludovic Orban şi pe fugarul Sebi Ghiţă. Șef al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Grădinaru a promovat la această instanță în 2016, fiind singurul candidat admis la interviu din 11 concurenți.
  • Andrei Claudiu Rus este soțul judecătoarei Alexandra Rus, fostă Paștiu. Promovată recent la instanța supremă, Rus s-a remarcat printr-o serie de decizii controversate, cum ar fi achitarea fostei șefe a DIICOT Alina Bica, sau opinia separată în vederea rejudecării dosarului fostului lider PSD Liviu Dragnea. Într-un final, Dragnea a fost condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare. Tot Alexandra Rus, alături de Daniel Gradinaru, au pronunțat decizia definitivă de achitare a judecătoarei Ruxandra Popescu de la Judecătoria Sinaia, magistrat condamnat în primă instanță la patru ani închisoare cu suspendare.
  • Tudorel Toader a evaluat magistrații în calitate de profesor universitar. Potrivit legii, „Comisiile de concurs sunt alcătuite din câte 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție și câte un cadru didactic universitar având grad de conferențiar sau profesor universitar de la o facultate de drept din cadrul universităților de cercetare avansată și educație”.
  • Simona Neniță este căsătorită cu avocatul Mihai Dinu, cel care l-a apărat în prima parte a procesului pe fostul senator PSD Cătălin Voicu. Lia Savonea este soţia avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu senatorul PSD condamnat pentru corupţie. Neniță a mai făcut parte din completul de judecată care i-a achitat pe frații Radu și Alexandru Mazăre în dosarul campusului social Henri Coandă.
  • Ștefan Pistol s-a remarcat printr-o serie de decizii controversate. Astfel, el a făcut opinie separată în sensul achitării lui Liviu Dragnea, l-a achitat pe Călin Popescu Tăriceanu, pe Gheorghe Becali l-a achitat în două rânduri și a optat pentru condamnarea liderului PNL Ludovic Orban. Fiica lui Pistol, Cristina-Raluca Pascal, a fost mulți ani, grefiera Liei Savonea și după ce acesta a fost aleasă în CSM i-a devenit consilieră la cabinet. Ulterior, a câștigat un concurs de ocupare a unui post de consilier juridic asimilat magistraților la Inspecția Judiciară.

Același Pistol a admis, în noiembrie 2017, contestaţia torționarului din perioada comunistă Marian Petrescu şi a trimis dosarul la procurori, anulând toate probele. Judecătorul a criticat faptul că acuzaţia este generică, privită doar prin simpla constatare a decesului a 90 de deţinuţi politici în perioada în care Petrescu a fost comandant al penitenciarului Galaţi. Pistol mai preciza în decizie că lui Petrescu nu i s-a asigurat dreptul la apărare, deoarece a avut la dispoziţie doar o lună să se pregătească, fiind pus sub acuzare foarte rapid. Între timp, Petrescu a decedat și dosarul a fost clasat.

Prietenul de doctorat

Pentru Secţia a II-a Civilă, evaluatori au fost judecătoarele Roxana Popa, Rodica Zaharia şi profesorul Gheorghe Durac de la Facultatea de Drept din Iaşi, prieten cu Tudorel Toader.

Pentru aceeaşi secţie, din comisia de soluţionare a eventualelor contestaţii, au făcut parte judecătoarele Maria Speranţa Cornea, Ianina Grădinaru şi profesorul Răzvan Dincă de la Facultatea de Drept din Bucureşti.

  • Speranța Cornea a fost promovată ca judecător la instanța supremă chiar de Secția pentru judecători a actualului CSM.
  • Ianina Grădinaru este soția lui Daniel Grădinaru, omul de bază al fostei șefe a CSM, Lia Savonea. Și ea a promovat la instanța supremă în 2017, după refacerea baremului la proba scrisă.

Evaluatori ai candidaturilor pentru judecători la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal au fost alese judecătoarele Corina Alina Corbu, preşedinta instanţei supreme, şi Iuliana Măiereanu, magistrat din cadrul aceleaşi secţii, precum și Dana Tofan, conferenţiar la Facultatea de Drept din Bucureşti.

Alina Corbu a fost promovată în funcția de președinte al ÎCCJ având susținerea necondiționată a Liei Savonea. În vara lui 2019, fosta preşedintă a instanței supreme, Cristina Tarcea, declara că procedura demarată de CSM privind desemnarea Corinei Corbu ridică probleme de legalitate, deoarece nu a fost respectat termenul pentru depunere a candidaturii.

Surpriza din decembrie

În decembrie 2019 însă, Tudorel Toader și Lia Savonea au avut parte de o surpriză de proporții. Judecătorii care au trecut ca prin brânză de comisiile de examen au picat la proba orală susținută în fața secției pentru judecători a CSM.

Dintre cei 19 candidați, doar trei au fost admiși la interviu, nume sonore precum Alina Ghica, Erica Nistor, Vasile Bîcu, Victor Hortolomei, fiind respinși.

  • Alina Ghica - fostă președintă a CSM și actuala vicepreședintă a Curții de Apel București (CAB) a decis suspendarea completurilor de 5 judecători de la instanța supremă din 2018.
  • Erica Nistor – președinta Curții de Apel Timișoara și prietenă a Liei Savonea. Nistor a fost nașa de cununie judecatoarei Alexandra Rus, de la ÎCCJ, alături de Alina Ghica, vicepreședinta Curții de Apel București.
  • Vasile Bîcu, judecător la Curtea de Apel București, a fost trimis în judecată pentru corupţie de fostul PNA în noiembrie 2005. El a fost achitat definitiv și s-a întors în magistratură. Bîcu este considerat în sistemul de justiţie ca fiind unul dintre apropiații Liei Savonea și al Alinei Ghica. Tot el a suspendat decretul prezidenţial privind prelungirea cu un an a mandatului generalului Nicolae Ciucă la șefia Statului Major al Armatei.
  • Victor Hortolomei, judecător la CAB a suspendat regulamentul Inspecției Judiciare și nu s-a mai putut organiza concurs, situație de care a profitat actualul șef al IJ, Lucian Netejoru. Tot Hortolomei a anulat o hotărâre a CSM prin care Consiliul a încetat detașarea procuroarei Oana Schmidt Hăineală ca secretar de stat în Ministerul Justiției și a obligat CSM la plata unor daune morale.

De altfel, modalitatea de desemnare a membrilor comisiilor de evaluare a fost criticată și de Asociația Forumul Judecătorilor, care arată că se impune instituirea unor „examene meritocratice de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, susținute prin intermediul Institutului Național al Magistraturii”. În acest sens, asociația magistraților militează pentru înlăturarea oricărei forme de implicare directă a CSM în examenele sau concursurile de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție sau în funcțiile de conducere ale diverselor instanțe judecătorești, prin abrogarea dispozițiilor care îi conferă rolul de a desemna comisii de concurs.

Rectorul notar de la Iași

Tudorel Toader și-a dat demisia din funcția de ministru al Justiției pe 18 aprilie 2019, după ce coaliția de guvernare i-a retras sprijinul politic. S-a retras la Iași, unde ocupă funcția de rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza”.

În timpul mandatului, Ministerul Justiției a scos un post de notar pentru cei care doreau să-și mute sediul de la țară în municipiul Iași. Acest lucru nu s-a mai întâmplat în ultimii 5 ani, la concurs participând și fiul acestuia, Alex Toader. Fiul ministrului a picat la limită examenul în favoarea unui contracandidat. Totuși, Alex nu a rămas notar de țară. După ce s-a întors la Iași, fostul ministru s-a reactivat ca notar public și și-a deschis cabinet, unde și-a luat fiul ca asociat.

La rîndul său, fostul demnitar a devenit notar prin intermediul unei proceduri discutabile. Tudorel Toader a beneficiat de o nouă prevedere legală potrivit căreia foştii judecători CCR pot deveni notari fără examen. Pentru că era ministrul Justiţiei, Tudorel Toader l-a delegat pe un secretar de stat din Ministerul Justiţiei să semenze ordinul de ministru prin care a devenit notar şi, imediat, s-a suspendat din profesie pentru a evita incompatibilitatea dintre funcţia de ministru şi cea de notar.

În prezent, Toader își dorește un nou mandat de rector al universității din Iași, în ciuda vocilor care îi contestă candidatura. Cert este că până în prezent el nu are contracandidat, fiind singurul care a anunțat că va participa la alegeri.

În calitate de ministru, Toader a promovat o serie de inițiative legislative care au zdruncinat încrederea în sistemul judiciar. Cea mai controversată a fost înființarea prin ordonanță de urgență a Secției Specială (SSIIJ), în condițiile în care Comisia de la Veneția a avertizat că această secție „riscă să constituie un obstacol în calea luptei împotriva corupției și a criminalității organizate”. În ciuda acestui lucru, el este în continuare membru al Comisiei de la Veneția. Noul guvern Orban nu se grăbește să propună revocarea acestuia din acest organism internațional, în pofida criticilor venite din partea societății civile care a inițiat o petiție publică de demitere a acestuia.

Facebook Forum

VIDEO

Alegeri prezidențiale tensionate în Polonia
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:53 0:00
XS
SM
MD
LG