Linkuri accesibilitate

Türkiye vs Turkey | Expert: „O reacție de respingere față de ocupația britanică din Orientul Mijlociu”


Președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a îndemnat companiile încă din 2021 să adopte denumirea de „Türkiye”.
Președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a îndemnat companiile încă din 2021 să adopte denumirea de „Türkiye”.

Schimbarea numelui unei țări nu este o situație unică sau anormală, amintesc specialiștii. Motivele variază de la simbolistică la geo-strategie, iar în cazul Turciei este o chestiune în principal identitară, spune Flavius Caba-Maria, expert la Institutul pentru Studii Politice și Economice.

Turcia a trimis săptămâna aceasta o notă Organizației Națiunilor Unite (ONU) prin care cere ca diplomații să se refere la ea ca „Türkiye” în loc de „Turkey”, așa cum era cunoscută până recent. Solicitarea a fost acceptată.

ONU a transmis că a făcut schimbarea numelui de îndată ce a primit cererea din partea statului turc.

Inițial, anunțul schimbării numelui a fost făcut de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, în luna ianuarie 2022.

Erdoğan anunța atunci că „schimbarea va avea un impact major asupra felului în care celelalte țări sau publicul se vor adresa sau referi cu privire la țara sa”.

Schimbările au început să apară deja la nivelul țării. Ministerul Afacerilor de Externe turc și-a schimbat numele în engleză în „Ministerul Afacerilor Externe pentru Republica Türkiye”. Potrivit Guvernului de la Ankara, Turcia nu mai încearcă astfel să „satisfacă Marea Britanie” prin a-și modifica numele doar „pentru ușurința peisajului diplomatic dominat de limba engleză”.

Schimbarea vizează, de asemenea, eliminarea oricărei forme de asocieri între Turcia și „curcanul” (cunoscut în limba engleză drept turkey). Potrivit dicționarului de limba engleză Cambridge, cuvântul turkey mai înseamnă:

  • „ceva ce eșuează în mod grav”;
  • „o persoană stupidă sau proastă”.

Flavius Caba-Maria, expert la Institutul pentru Studii Politice și Economice (Middle East Political and Economic Institute), spune că schimbarea nu trebuie privită ca fiind „anormală”. El dă drept exemplu Macedonia de Nord (fosta Macedonia), care și-a schimbat numele în 2019 pentru a putea adera la NATO.

„O formă mică de naționalism”

Potrivit lui Caba-Maria, schimbarea are ca scop o mai bună reflectare a realității culturale de pe teren, inclusiv promovarea unei identități autohtone.

„Pe lângă forma aceasta mică de naționalism, e vorba și de o reacție de respingere față de tot ceea ce a însemnat ocupația britanică din Orientul Mijlociu. Una dintre problemele de bază ale Orientului Mijlociu este identitatea, căutarea noii identități și cunoaștem politica externă promovată de Erdoğan, care e puțin provocatoare pe anumite direcții de acțiune, atât pentru Europa cât și pentru Orientul Mijlociu, a explicat expertul consultat de Europa Liberă.

Campania de „rebranding a Turciei

Mai multe instituții internaționale au anunțat că vor pune în practică schimbarea de nume în engleză a Turciei, parte dintr-o campanie de rebranding extinsă la nivel național.

În decembrie 2021, Erdoğan a sfătuit companiile ce exportă produse în străinătate să modifice sintagma de Made in Turkey de pe ambalajul lor în Made in Türkiye.

În ianuarie 2022, statul turc a lansat o campanie turistică cu denumirea Hello Türkiye.

În cazul Turciei, principala problemă în contextul anglo-saxon provine de pe urma introducerii literei „ü”, care nu e prezentă în alfabetul latin. Însă Caba-Maria spune că acest lucru nu putea oferi un motiv pentru ca ONU să nu accepte schimbarea cerută de Ankara.

Ce va dura cel mai mult, însă, adoptarea noului nume în vorbirea curentă. Caba-Maria amintește că nici turcii nu s-au obișnuit, cel puțin deocamdată, cu noua versiune a numelui, mulți dintre ei referindu-se în continuare la Turcia ca fiind Turkey în engleză.

„Vă dau exemplu în 1935, cazul Iranului, când Persia a devenit Iran ca denumire. Guvernul iranian din perioada respectivă a cerut tuturor statelor cu care avea relații diplomatice să folosească Iran în loc de Persia, Iran fiind, de fapt, numele țării în limba farsi (limba oficială a Iranului, n.r.). Iranul a trimis atunci o circulară către toate ambasadele și a solicitat ca din momentul respectiv să fie folosit doar acesta.” MEsajul nu ajunge însă la în spațiul public general atât de simplu.

Este motivul pentru care, în Turicia, are loc o intensă campanie de promovare a noii denumiri. „Dacă veți călători cu Turkish Airline, o să observați că inclusiv la bordul aeronavelor sunt reclame cu Türkiye. Am călătorit de curând în Turcia și am observat asta”, continuă Caba-Maria.

El spune că promovarea noului nume este intensă inclusiv pe străzile Ankarei și ale Istanbulului.

Cum își schimbă alte țări numele

În ultimii ani, mai multe țări și-au schimbat denumirea oficială fie într-una mai simplă, fie într-o denumire ceva mai reprezentativă pentru oameni și cultura lor.

În 2020, Olanda (cunoscută în engleză drept The Netherlands, sau Țările de Jos) și-a schimbat denumirea oficială în engleză în Holland. Denumirea nouă se referă la două regiuni turistice, Olanda de Nord și Olanda de Sud (North Holland și South Holland), vizitate cel mai des de turiști și care cuprind orașele Amsterdam, Haga și Rotterdam.

Numele oficial al țării, Regatul Țărilor de Jos sau Țările de Jos, continuă să fie constant înlocuit cu Olanda sau Holland de turiștii care nu diferențiază între cele două.

În cazul Cehiei, schimbarea de nume din engleză de la Republica Cehă (The Czech Republic) la Cehia (Czechia) a avut loc în 2013 și a fost inițiată de președintele proaspăt ales al țării, Milos Zeman.

Numele a fost ulterior adoptat de ONU și Uniunea Europeană, dar și de giganții din industria tech, precum Google sau Apple. ONU susține că originile numelui datează încă din 1634, când numele de Cehia (simplu) apare pentru prima dată în vocabularul limbii latine.

Cu toate acestea, numele s-a dovedit problematic din mai multe puncte de vedere. Într-un interviu cu publicația The Wall Street Journal în 2020, fostul premier al Cehiei, Andrei Babiș nu părea să fi conștientizat că țara pe care o conducea la momentul respectiv nu se mai numea Republica Cehă, ci Cehia în engleză.

Nu știam (de schimbare, n.r.). Nu îmi place deloc”, a transmis el pentru The Wall Street Journal, adăugând că prescurtarea numelui va duce treptat la confundarea Cehiei cu Cecenia (Czechia și Chechnya, în engleză). La scurt timp după atentatele cu bombă din Boston, Statele Unite, din aprilie 2013, CNN a transmis din greșeală că cei doi teroriști responsabili de comiterea atacului erau din Cehia în loc de Cecenia – de unde, de altfel, proveneau.

„Nu îmi place. Suntem Republica Cehă. Suntem cehi. Și nu am idee cine a venit cu ideea asta stupidă. Nebunie”, spunea Babiș la vremea respectivă.

  • 16x9 Image

    Sorin Dojan

    Absolvent in Drept la Universitatea Queen Mary din Londra, a ales jurnalismul din pasiune pentru oameni si povestile lor de viata. Anterior, a lucrat ca Editor Asistent la diferite publicatii academice, precum Queen Mary Human Rights Review si Women's History Review.

XS
SM
MD
LG