„În urma expirării măsurilor restrictive privind exporturile ucrainene de cereale şi alte produse alimentare către UE, Ucraina a fost de acord să introducă măsuri legale (inclusiv, de exemplu, un sistem de licenţe de export), în termen de 30 de zile, pentru a evita o supraofertă de cereale” pe pieţele ţărilor vecine, anunţă Comisia Europeană.
Până atunci, Ucraina trebuie să instituie, începând chiar de sâmbătă, 16 septembrie 2023, măsuri eficiente de control al exportului în cazul a patru grupe de mărfuri, pentru a preveni orice denaturare a pieţei în statele membre vecine.
Ucraina trebuie să prezinte un plan de acţiune până cel târziu la sfârşitul zilei de luni, 18 septembrie 2023, precizează executivul european.
De asemenea, Comisia Europeană şi Ucraina vor monitoriza situaţia pentru a putea reacţiona la orice situaţie neprevăzută.
Comisia Europeană se va abţine de la impunerea oricăror restricţii atât timp cât măsurile eficiente luate de Ucraina sunt în vigoare şi funcţionează pe deplin, transmite executivul european.
Comisia Europeană îşi motivează decizia de a ridica restricţiile prin atitudinea „constructivă a tuturor participanţilor la Platforma de coordonare, care a contribuit la rezolvarea unor probleme concrete şi a permis ca exporturile către ţările terţe din afara UE să fie fluide şi chiar în creştere”.
Executivul european dă asigurări că a analizat în prealabil datele referitoare la impactul exporturilor celor categorii de produse agricole ucrainene pe piaţa europeană.
Astfel, Comisia a ajuns la concluzia că datorită activităţii Platformei de coordonare şi a măsurilor temporare introduse la 2 mai 2023, „au dispărut denaturările pieţei în cele cinci state membre care se învecinează cu Ucraina”.
Polonia, Ungaria, Slovacia vor continua interzicerea unilaterală asupra cerealelor din Ucraina
Polonia, Slovacia și Ungaria își vor implementa propriile restricții asupra importurilor de cereale din Ucraina, au anunțat vineri guvernele, după ce Comisia Europeană a decis să nu prelungească interdicția care îi afectează pe cei cinci vecini ai Ucrainei la UE.
Restricțiile impuse de Uniunea Europeană în luna mai au permis Poloniei, Bulgariei, Ungariei, României și Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea soarelui ucrainene, permițând în același timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte.
„Vom extinde această interdicție în ciuda dezacordului lor, în ciuda dezacordului Comisiei Europene”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki, citat de Reuters, într-un discurs susținut la un miting în orașul Elk din nord-est. „O vom face pentru că este în interesul fermierului polonez”.
Ungaria a impus o interdicție națională de import a 24 de produse agricole ucrainene, inclusiv cereale, legume, mai multe produse din carne și miere, potrivit unui decret guvernamental publicat vineri.
Ministrul agriculturii din Slovacia i-a urmat exemplul anunțând propria interdicție. Toate cele trei interdicții se aplică numai importurilor interne și nu afectează tranzitul către piețele viitoare.
Comisarul UE pentru comerț, Valdis Dombrovskis, a declarat vineri că țările ar trebui să se abțină de la măsuri unilaterale împotriva importurilor de cereale ucrainene.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că va răspunde într-un mod „civilizat” dacă membrii UE încalcă regulile.
România adoptă măsuri de facilitare a tranzitului. „Vom sta alături de Ucraina până la capăt împotriva agresorilor ruși”
România a adoptat noi măsuri pentru facilitarea tranzitului cerealelor provenite Ucraina, a anunțat vineri ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, la finalul unei întâlniri organizate la Constanţa cu oficiali ucraineni, americani, moldoveni şi ai Uniunii Europene.
„Spun cu fermitate că vom sta alături de Ucraina până la capăt în acest conflict provocat de agresorii ruşi”, a declarat Sorin Grindeanu.
El a spus că vineri au fost luate decizii care vor îmbunătăţi şi vor creşte nivelul de tranzit al cerealelor ucrainene prin România.
„Ca să vă dau un ordin de mărime, în luna august s-au tranzitat prin România în jur de 2,5 milioane de tone de grâne, mai mult, chiar, peste 2,5 milioane de tone. Nivelul la care ne dorim să ajungem în lunile următoare este de 4 milioane de tone şi este posibil acest lucru”.
El a enumerat și deciziile luate vineri prin care va putea fi crescută capacitatea de tranzit al cerealelor.
- Implementarea proiectului european pentru navigabilitate pe Sulina 24 de ore din 24, care va fi finalizată în această toamnă și va duce automat la creşterea acestui tranzit;
- Suplimentarea numărului de piloți cu încă 10 piloţi faţă de cei 54 deja înmatriculaţi, care să tranziteze canalul Sulina și care a fost posibilă cu sprijinul MApN.
De asemenea, pentru Portul Constanța vor fi adoptate o serie de decizii legate de transbordarea cerealelor de la o navă la alta, în aşa fel încât prin această operaţiune să crească cu 500 de mii de tone capacitatea de transport, a mai spus Sorin Grindeanu.
El a prognozat că într-o lună, cel mult două, va avea loc o nouă întâlnire, în cadrul căreia se va analiza rezultatul deciziilor luate vineri la Constanţa.
„Vreau să reafirm sprijinul Guvernului României pentru Ucraina, să condamn încă o dată agresiunea Rusiei asupra Ucrainei şi să spun cu fermitate că vom sta alături de Ucraina până la capăt în acest conflict provocat de agresorii ruşi”, a mai afirmat Grindeanu vineri, la Constanţa.
Bulgaria își retrage interdicțiile
Bulgaria a anunțat pe 13 septembrie că se retrage din coaliția est-europeană a celor cinci țări care au cerut interzicerea importurilor de cereale ucrainene, după ce trei partide care susțin guvernul au propus acest lucru Adunării Naționale.
Comisia economică din parlamentul bulgar a votat în favoarea propunerii, iar ultimul pas este votul în plen.
În urmă cu cinci luni, țara, condusă de guvernul interimar numit de președintele Rumen Radev, a devenit parte a coaliției de cinci țări care au cerut Bruxellesului să impună un embargo asupra importurilor de cereale din Ucraina.
Cinci țări din Europa Centrală și de Est, printre care și România, s-au plâns Comisiei Europene că producătorii locali de cereale sunt afectați de scăderea bruscă a prețurilor din cauza importurilor de cereale din Ucraina și au cerut interzicerea lor temporară.
La scurt timp după ce a fost impus embargoul, s-a dovedit că Bulgaria importă în mod tradițional 30% din semințele de floarea soarelui necesare din Ucraina tocmai pentru că nu produce suficient pentru a-și satisface nevoile de producție.
De fapt, embargoul a lovit puternic sectorul de profil și a dus la prăbușirea profiturilor la un nivel record în 2022. Mulți producători au avertizat că va urma închiderea fabricilor.
La începutul anului, producătorii bulgari de cereale au primit și un ajutor financiar extraordinar de 26 de milioane de euro de la Bruxelles. Ei spun, însă, că valoarea acestui ajutor este simbolică și nu poate acoperi, de fapt, pierderile.
Din cauza prețurilor ridicate, în depozite se află aproximativ 600.000 de tone de semințe de floarea soarelui din recolta anterioară, care se adaugă celor aproximativ 2 milioane de tone care urmează să vină din recolta acestui an.
Retragerea Rusiei și embargoul celor cinci state
Cinci state membre UE din Europa Centrală și de Est, printre care și România, au cerut în luna iulie prelungirea interdicției la importurile de cereale ucrainene și după 15 septembrie, cel puțin până la sfârșitul anului, pentru a evita perturbări majore ale pieței.
Blocajele anterioare în transportul cerealelor au prins milioane de tone de cereale în cele cinci țări, coborând prețurile pentru fermierii locali.
Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia au devenit rute alternative de tranzit pentru cerealele ucrainene, pentru a ajuta la compensarea încetinirii exporturilor prin porturile Ucrainei la Marea Neagră, blocate de forțele rusești după invazia rusească.
Rusia s-a retras recent din acordul internaţional, intermediat de Turcia și ONU, care permitea Ucrainei să îşi exporte în siguranţă cerealele prin porturile sale de la Marea Neagră exact în perioada în care a început recoltatul.
Rusia a susținut că a renunțat la parct pentru că cererile sale de îmbunătățire a propriilor sale exporturi de cereale și îngrășăminte nu ar fi fost îndeplinite.
Decizia Rusiei a pus în pericol o rută importantă pentru Ucraina, unul dintre cei mai mari cultivatori şi exportatori de cereale şi oleaginoase.
După retragerea din acord Rusia a atacat cu consecvență porturile ucrainene la Dunăre iar cotaţiile la grâu şi porumb au crescut.
Declarațiile lui Putin contrazic, însă, evidența înregistrată de Organizația Națiunilor Unite, care a susținut atunci când Rusia a părăsit acordul că acesta a fost în beneficiul acestor state, contribuind la scăderea prețurilor la alimente cu peste 20% la nivel global.
Potrivit ONU, acordul a furnizat cereale către 45 de țări de pe trei continente - 46% în Asia, 40% în Europa de Vest, 12% în Africa și doar 1% în Europa de Est.
„Am spus în repetate rânduri că țara noastră are capacitatea de a înlocui cerealele ucrainene atât comercial, cât și ca ajutor gratuit pentru țările nevoiașe, mai ales că recolta noastră se așteaptă din nou să fie perfectă în acest an”, a declarat atunci Putin.
El a mai spus că utilizarea dolarilor americani în comerțul dintre națiunile Brics este în scădere, pe măsură ce țările se îndreaptă către monedele naționale și se îndepărtează de dolari într-un „proces ireversibil de dedolarizare”.
În același context, el le-a propus țărilor africane ca Rusia să ia locul Ucrainei în comerțul cu cereale susținând că ar fi cel mai responsabil furnizor de cereale și alimente pentru țările africane.
Rusia invadatoare s-a retras din acordul privind cerealele la Marea Neagră, intermediat de ONU, în iulie, care a permis trecerea în siguranță pentru Navele de marfă.
De la retragerea Rusiei din acordul intermediat de ONU și Turcia, Erdongan a încercat să convingă Moscova să revină la acord.
Acesta a permis trecerea în siguranță a transporturilor ucrainene de cereale pe Marea Neagră și a inclus un regim de inspecție gestionat de oficiali din Ucraina, Rusia, Turcia și ONU la Istanbul.
La rândul său, UE a creat rute terestre alternative, așa-numitele căi de solidaritate, pe care Ucraina să le folosească pentru a-și exporta cerealele și semințele oleaginoase după ce Rusia s-a retras din acord.
Comisia UE a declarat că măsurile existente vor expira, așa cum era planificat inițial, vineri, după ce Ucraina a fost de acord să introducă orice măsuri legale (inclusiv, de exemplu, un sistem de licențiere la export) în termen de 30 de zile, pentru a evita creșterile de cereale.
„A ajuns la concluzia că, datorită muncii Platformei de coordonare și a măsurilor temporare introduse la 2 mai 2023, distorsiunile pieței din cele 5 state membre de la granița cu Ucraina au dispărut”, a spus Comisia Europeană într-un comunicat.
UE a declarat că se va abține de la a impune restricții atâta timp cât măsurile eficiente ale Ucrainei sunt în vigoare și funcționează pe deplin.
Fermierii din cele cinci țări vecine cu Ucraina s-au plâns în mod repetat de excesul de produse care le lovește prețurile interne și îi împinge spre faliment.
Țările, cu excepția Bulgariei, făcuseră presiuni pentru o prelungire a interdicției care a trecut de expirarea din 15 septembrie.
Polonia, Ungaria, Slovacia și România au declarat anterior că pot extinde restricțiile în mod unilateral, în timp ce Bulgaria a votat joi pentru eliminarea restricțiilor. România vede peste 60% din fluxurile alternative trec prin teritoriul său în principal prin delta Dunării, iar fermierii săi au amenințat că vor lovi dacă interdicția nu este prelungită.
În ultimul an, Ucraina și-a mutat 60% din exporturi prin Solidarity Lanes și 40% prin Marea Neagră datorită acordului.
În august, aproximativ 4 milioane de tone de cereale ucrainene au trecut prin Șenile Solidarității, dintre care aproape 2,7 milioane de tone au trecut prin Dunăre. Comisia dorește să crească în continuare exporturile prin România, dar planul a fost complicat de atacurile cu drone rusești asupra infrastructurii cerealiere a Ucrainei de-a lungul Dunării și lângă granița cu România .
