Linkuri accesibilitate

Ucraina, singură în fața tancurilor rusești. Urmează Republica Moldova?


Mai multe orașe din Ucraina, printre care și Mariupol, au fost afectate de bombardamentele din ultimele zile.

„Suntem lăsați singuri să ne apărăm statul”, s-a plâns președintele ucrainean Volodimir Zelenski în cea de-a doua zi a invaziei rusești. Ucraina nu e membră NATO și nimeni nu știe care sunt intențiile lui Putin. Urmează Republica Moldova?

Temerea este justificată, Putin este copleșit de propria măreție și crede că are o misiune istorică, lucru care a reieșit din discursurile sale, în special cele după declanșarea ostilităților.

„Misiune” care ar putea fi refacerea fostului „imperiu sovietic”, URSS-ul, sau măcar restabilirea zonelor de influență din timpul războiului rece.

De aici și pretenția retragerii trupelor NATO pe aliniamentele de până în 1997.„Insistăm asupra retragerii tuturor forțelor armate americane din Europa Centrală, Europa de Est și Țările Baltice”, se arăta, în răspunsul pe care regimul Putin l-a trimis Statelor Unite, cu o săptămână înainte de începerea invaziei în Ucraina.

„Putin a spus clar că și-ar dori să reconstituie imperiul sovietic. În scurt timp, ar dori să reafirme o sferă de influență în jurul țărilor vecine care au fost cândva parte a blocului sovietic.”

NATO, Statele Unite, țările europene, UE l-au acuzat la unison pe Putin că urmărește refacerea acestor sfere de influență, indiferent de mijloace. Care, iată, se dovedesc cele ale armelor în cazul Ucrainei.

Care sunt însă intențiile adevărate ale lui Putin atât în ce privește Ucraina - pe care spune că vrea să o „ denazifice” și „demilitarizeze” pentru ca apoi „ucrainenii înșiși să-și poată determina liber viitorul”- cât și în privința fostelor state sovietice, nimeni nu știe.

De aceea îngrijorarea că Putin nu se va opri aici este mare.

Republica Moldova și Georgia, un scenariu cunoscut

Primele victime ar putea fi Republica Moldova și Georgia, iar scenariul nu ar fi unul nou. Oficialii serviciilor secrete occidentale și americane acordă o atenție deosebită oricăror semne de potențială activitate rusă în Balcanii de vest, potrivit unei surse familiare cu informațiile, citate de CNN, deși „până acum nu au văzut nimic ieșit din comun”.

Oficialii „urmăresc îndeaproape și utilizarea de către Rusia a mijloacelor sale militare în Moldova în campania sa din Ucraina, unde Rusia sprijină republica separatistă Transnistria”.

Preocuparea a fost exprimată cu subiect și predicat de ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian, care a afirmat că Franța e îngrijorată și de o posibilă ofensivă militară rusă împotriva Republicii Moldova și a Georgiei, alte două foste republici sovietice.

Ministrul s-a referit la „tendința rusească spre intervenție” în alte țări, notând insistența cu care Putin pomenește despre presupusele nemulțumiri istorice ale Rusiei după destrămarea Uniunii Sovietice.

Putin ar putea, de asemenea, testa cât de decis este Occidentul, încercând să preia controlul asupra regiunii separatiste Transnistria, care s-a declarat independentă de Moldova, sau asupra altor foste teritorii sovietice, notează Agenția France Presse.

De altfel, armata ucraineană a avertizat joi, după ce rușii au atacat Odesa dinspre Crimeea, că urmăresc să creeze un coridor terestru pe coasta de sud între Crimeea și Transnistria.

Așa cum Donețk și Luhansk, răpite Ucrainei în momentul anexării Crimeei în 2014 și recunoscute acum de Moscova ca republici independente, au constituit pretextul pentru invadarea Ucranei, la fel s-ar putea întâmpla cu Transnistria, Osetia de sud și Abhazia pentru atacarea Republicii Moldova și a Georgiei, ambele foste republici sovietice.

Transnistria, deja sub control rusesc

Temerea Occidentului este justificată mai ales în cazul Transnistriei, a cărei independență a fost declarată după 1990, înainte de conflictul dintre nistrenii susținuți de Rusia și guvernul de la Chișinău. A fost recunoscută de Rusia, dar și de celelalte enclave - Abhazia și Osetia de Sud, smulse Georgiei.

În Transnistria se află o unitate militară rusească care ar putea fi mobilizată într-un eventual război cu Rusia. E vorba de Grupul Operațional al Trupelor Ruse (GOTR), urmașul Armatei a 14 sovietice. Pe lângă militarii din cadrul GOTR, în Transnistria se mai află militari ruși și în cadrul unor așa-numite „trupe de menținere a păcii”, care au fost trimise aici la începutul anilor ’90 pentru a justifica intervenția rusească armată de partea separatiștilor din regiune.

Soldații din cadrul GOTR au efectuat exerciții militare la finele lunii ianuarie, când tensiunile dintre Rusia și Occident creșteau în intensitate din cauza forțelor armate mobilizate de ruși la granița cu Ucraina.

Valentin Naumescu: Republica Moldova nu e ferită de primejdii chiar dacă nu a cerut să facă parte din NATO

Profesorul și analistul de politică externă Valentin Naumescu spune pentru Europa Liberă că totul depinde de cum decurge războiul din Ucraina și de cât de puternică va fi riposta pe care Occidentul o va da regimului Putin, dar că toate scenariile sunt pe masă. În funcție de aceste considerente, Putin va decide ce face cu Republica Moldova, spune Valentin Naumescu.

„Autoritățile de la Chișinău nu au pronunțat niciodată obiectivul aderării la NATO și s-ar putea ca această neutralitate în raport cu NATO, pe care au menținut-o președinta Maia Sandu și guvernul său, să le fie de ajutor în acest context foarte primejdios”, crede profesorul.

Valentin Naumescu e de părere că nu este aceeași situație și cu Ucraina, care a cerut cu insistență în ultimii ani aderarea la NATO, în timp ce Republica Moldova vorbește doar de apropierea de Uniunea Europeană.

„Dar asta nu o scutește de primejdii, pentru că este vorba de Transnistria unde am văzut că s-au activat trupele ruse de ocupație de pe terioriul acestaia. În funcție de ce se va întâmpla în războiul din Ucraina, probabil Putin va decide și ce face mai departe cu Republica Moldova”.

Armand Goșu: Următoarea țintă a Rusiei va fi o țară NATO

Armand Goșu, istoric și expert în spațiul post-sovietic, susține însă că Republica Moldova, și nu numai, este în primejdie.

„Moldova este o țară amenințată. Și nu doar Modova. Cred că următoarea țintă a Rusiei va fi un stat membru NATO”.

Această temere există și la nivelul NATO, al Statelor Unite și Uniunii Europene care repetă ori de câte ori au ocazia și pe toate vocile posibile, că scopul este tocmai să prevină un astfel de eveniment.

„Ne vom apăra împotriva oricărui atac pe fiecare centimetru de teritoriu NATO”, a spus nu o singură dată secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

De ce e Ucraina singură în fața tancurilor rusești

În cazul Ucrainei, aceasta trebuie să-și apere singură „fiecare centimetru” de pământ. O face deja de două zile, înfruntând un adversar mult mai puternic și mai bine înarmat. Cu capitala Kiev în pericol de a cădea în fața tancurilor rusești, președintele Zelenski a spus vineri dimineață că „suntem lăsați singuri să ne apărăm statul. Cine este gata să lupte cu noi? Sincer, nu văd”.

Nu este prima oară când Zelenski aduce un reproș NATO și liderilor europeni.

„Cine este gata să garanteze aderarea Ucrainei la NATO? Sincer, tuturor le este frică. I-am întrebat pe toți partenerii statului dacă sunt alături de noi. Sunt alături de noi, dar nu sunt pregătiți să ne ia într-o alianță cu ei”.

Zelenski susține că i-a întrebat vineri pe cei 27 de lideri ai Europei dacă Ucraina va fi în NATO. „Am întrebat direct. Toată lumea se teme, nu răspunde”, a spus Zelenski.

Nimeni nu răspunde pentru că nu are ce, în afară de a anunța sancțiuni cât mai aspre, spun analiștii consultați de Europa Liberă. Ucraina nu este membră NATO, iar una din principalele cerințe ale lui Putin a fost garanția că nici nu va deveni vreodată, ceea ce NATO și SUA au refuzat să promită.

Chiar dacă, formal, Ucraina, are ușile deschise, practic aderarea a devenit cu mult mai complicată, dacă nu chiar imposibilă, în contextul războiului.

  • Rusia, putere nucleară. Occidentul se teme de un război

Istoricul Armand Goșu spune că Occidentul nu va interveni militar în Ucraina în primul rând pentru că aceasta nu este membră NATO, dar și pentru că îi este teamă de Rusia, o putere nucleară.

„Rusia este o putere nucleară, Occidentul se teme de ea din cauza amenințării unui război mondial. Putin e imprevizil și pot fi surprize majore cu el. Nu e un război împotriva Ucrainei, de fapt Putin nu are ce să dovedească Ucrainei, Putin face o demonstrație de forță în fața occidentului”.

  • Alianțele nu sunt vorbe, sunt tratate. Pe care Ucraina nu le are

Profesorul Valentin Naumescu susține că alianțele nu sunt vorbe, sunt tratate, pe care Ucraina nu le are.

„Ucraina nu are alianțe semnate, nu are tratate care să-i ofere garanții de securitate. Și acum în situația în care este cu trupele ruse deja în Kiev evident că este mult prea târziu să discutăm despre așa ceva. Într-un război nu te apără decât aliații. Iar alianțele nu sunt din vorbe, sunt consfințite în tratate”.

Valentin Naumescu susține că atât Uraina, cât și Occidentul au făcut greșeli, pe care le plătesc acum. Ucraina, pentru că a avut „ezitări de strategie” în ultimii 30 de ani.

  • Greșelile ambelor părți

„Să nu uităm că aproximativ jumătate din timp a avut fie regimuri prorusești, fie prooccidentale, de abia în ultimii ani are această orientare fermă prooccidentală. Ianukovici, de exemplu, nu avea. Ucraina a avut multă vreme președinți care au crezut în ideea de neutralitate, pe care a și avut-o în Constituție multă vreme, sperând că astfel va putea să profite de beneficii din ambele părți, și din partea occcidentului, și din partea Rusiei”.

De partea occidentală, marea greșeală s-a făcut în 2008, când după summitul de la București, Statele Unite au venit cu propunerea de a invita Ucraina, iar aliații vest europeni, „în special Franța și Germania s-au opus, au avut reticențe, pentru că nu voiau să-și deranjeze relațiile economice bune cu Rusia”, spune pentru Europa Liberă Valentin Naumescu.

Un lucru este clar, s-a pierdut acea fereastră de oportunitate dintre 2008 și 2014, când a fost anexată Crimeea și s-a declanșat războiul separatist în Donbas. Dacă ar fi fost folosită și Ucraina era membră NATO, războiul în curs putea fi evitat.

Acum însă e prea târziu, iar singurele metode rămase la îndemâna occidentului pentru a-l opri pe Vladimir Putin să-și anexeze Ucraina sau să meargă mai departe rămân sancțiunile economice.

Așa cum au putut constata liderii europeni și americani, ele nu l-au făcut să dea înapoi până acum. Aceștia speră însă că, în timp, sancțiunile vor începe să-și producă efectele economice și financiare.

XS
SM
MD
LG