Războiul din Ucraina | Câte trupe a pierdut Rusia, negocierile de pace se pot relua în august. „Lupte feroce" în est

Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat vineri că ţara sa va recurge la folosirea armelor nucleare doar ''dacă este necesar'' pentru a-şi apăra suveranitatea, relatează agenţia EFE, informează Agerpres.

''Nu suntem o ameninţare, dar toţi trebuie să ştie ce avem noi şi ce vom folosi dacă este necesar pentru apărarea suveranităţii noastre'', a spus Putin în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg.

El a catalogat drept ''iresponsabile'' declaraţiile unor oficiali occidentali conform cărora Rusia ameninţă omenirea cu armele sale nucleare. ''Am auzit acest tip de retorică. Noi să rămânem tăcuţi? Răspundem aşa cum trebuie. Dar imediat ce răspundem ei se prevalează de asta şi spun: Rusia este o ameninţare'', a remarcat preşedintele rus.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat vineri că menţinerea dialogului cu preşedintele rus Vladimir Putin este esenţială, chiar dacă Moscova continuă războiul din Ucraina vecină, relatează DPA, citat de Agerpres.

"Este absolut necesar să se discute cu Putin şi voi continua să o fac, după cum o va face şi preşedintele francez", a declarat Scholz în cadrul unui interviu în exclusivitate pentru DPA.

Liderii occidentali îşi continuă eforturile diplomatice pentru a pune capăt conflictului care a început la 24 februarie. Afirmaţiile lui Scholz au fost făcute în ziua în care s-a întors de la Kiev, unde a efectuat o vizită alături de preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi şi preşedintele român Klaus Iohannis.

Premierul britanic a făcut, vineri, o vizită neanunțată la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele Zelenski.

Cei doi au discutat despre livrările de arme pentru Ucraina, precum şi despre sporirea ajutorului economic destinat acestei ţări şi intensificarea sancţiunilor împotriva Rusiei, potrivit şefului de cabinet al lui Zelenski, Andrei Iermark.

Johnson a venit la Kiev cu o iniţiativă concretă, şi anume ca armata britanică să gestioneze o operaţiune majoră de instruire a trupelor ucrainene, în cadrul căreia până la 10.000 de soldaţi ucraineni să fie antrenaţi în perioade de câte 120 de zile.

„Vizita mea de astăzi, în plin război, este de a transmite poporului ucrainean un mesaj clar şi simplu: Marea Britanie este alături de voi, şi vom fi alături de voi până când veţi învinge'', a spus Johnson, citat de Agerpres.

Guvernul polonez cere noi măsuri punitive împotriva Rusiei, pentru a menţine presiunea economică asupra Moscovei şi a pune capăt invaziei asupra Ucrainei, informează sâmbătă dpa.

„Din punctul nostru de vedere, un al şaptelea pachet de sancţiuni ar trebui impus cât mai curând posibil. Trebuie să menţinem presiunea", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe polonez, Lukasz Jasina, pentru publicaţia germană Welt am Sonntag, înainte de summitul de luni al miniştrilor de externe din UE ce va avea loc la Luxemburg.

„Mergem înainte cu aceasta, ne bucurăm de susţinerea partenerilor noştri baltici şi sperăm că şi alţi europeni vor accepta să înăsprească sancţiunile împotriva Rusiei", a adăugat Jasina.

La rândul său, ministrul de externe adjunct al Poloniei, Marcin Przydacz, a declarat pentru Welt am Sonntag că cel de-al şaselea pachet de sancţiuni „a lovit Rusia puternic", dar că „noi nu am putut încă să-l slăbim suficient pe Putin şi maşinăria lui militară". „Avem nevoie de sancţiuni noi şi mai aspre", a subliniat el.

Polonia face lobby pe lângă partenerii săi europeni pentru sprijinirea celui de-al şaptelea pachet de sancţiuni, a spus Marcin Przydacz, adăugând: „Trebuie să acţionăm în mod coordonat ca europeni".

Întrebat despre ce ar putea conţine cel de-al şaptelea pachet de sancţiuni, Przydacz a răspuns: „Vrem să oprim complet exportul de tehnologii europene către Rusia". Aceasta ar trebui să includă produse de uz civil care ar putea fi folosite şi în scopuri militare, a adăugat el, subliniind că UE „trebuie să acţioneze mai puternic împotriva băncilor ruseşti şi împotriva propagandei ruse şi canalelor de dezinformare".

Cele 27 de ţări membre ale UE au adoptat al şaselea pachet de sancţiuni la începutul lui iunie. Printre alte acţiuni punitive, acesta prevede un embargo petrolier de amploare, interzicerea ma multor mass-media ruseşti în Europa şi excluderea celei mai mari bănci a Rusiei, Sberbank, din reţeaua de comunicare financiară Swift.