După luni de blocaj, membrii UE au convenit miercuri asupra ultimei părți a unui acord privind migrația, care ar înăspri măsurile împotriva migrației ilegale și ar introduce un acord de distribuire a migranților care sosesc între membrii UE.
Pe de altă parte, Polonia și Ungaria i-au forțat pe delegați să renunțe la un pasaj care rezumă opiniile țărilor despre migrație dintr-o declarație la care diplomații lucrau de săptămâni.
Controversa de ultim moment privind migrația a avut loc la o zi după un alt summit – de data aceasta al Comunității Politice Europene de la Granada – a fost plin de supărări, deoarece liderii nu au reușit să avanseze în soluționarea crizelor regionale din Caucazul de Sud și Balcanii de Vest.
La sfârșitul summitului UE de vineri, prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, care se confruntă cu alegerile parlamentare pe 15 octombrie, și-a asumat responsabilitatea de a se opune proiectului de lege privind migrația.
Premierul ungar Viktor Orbán din Ungaria a spus că Polonia și Ungaria au fost „împinse” de alți membri ai UE să semneze un plan de reformă a migrației UE la începutul acestei săptămâni, dar că refuză orice poziție de compromis. la Granada. „Nu mai există nicio șansă de a face niciun fel de compromis și acord cu privire la migrație pentru că legal suntem violați. Dacă ești violat, legal, forțat să accepți ceva ce nu-ți place, cum ai vrea să obții un compromis și o înțelegere? Este imposibil”, a spus el.
Numai că liderii UE au rezistat eroic încercării de deturnare a summitului, remarcă Politico.
Premierul olandez Mark Rutte a spus că disputa privind migrația nu este chiar atât de „mare” și că se rezumă, de fapt, la probleme de politică internă din Polonia și Ungaria.
„Sunt alegeri în Polonia peste o săptămână, iar lui Viktor Orbán îi place să creeze tulburări”, a spus Rutte, care a adăugat că acordul privind migrația este, de fapt, în interesul celor două țări, pentru că „mărește controlul la frontierele externe”.
Căutarea unor modalități de reducere a numărului de refugiați și migranți care sosesc ilegal în Europa a fost pe ordinea de zi la summitul liderilor europeni de la Granada.
Migrația rămâne o preocupare cheie pentru bloc, în special înaintea alegerilor europene de anul viitor și pe fondul populismului în creștere care alimentează frecvent retorica anti-imigranți.
Unanimitate privind Ucraina
În ciuda disputei privind migrația, cei 27 de lideri au ajuns la un acord cu privire la restul declarației, care includea un pasaj despre extinderea UE, la o zi după ce președintele Ucrainei Volodimir Zelenski și alți câțiva lideri ai țărilor candidate la UE au participat la summitul Comunității Politice Europene.
„Șefii de stat sau de guvern din aproximativ 50 de țări europene au transmis la Granada un mesaj de unitate împotriva Rusiei și de sprijin pentru Ucraina, în prezența președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a participat la al treilea Summit al Comunității Politice Europene (EPC)”, spune președinția spaniolă a Consiliului, care a prezidat și summitul de la Granada.
La summit au participat și președintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Parlamentului European, Roberta Metsola.
Președintele interimar al Guvernului Spaniei, Pedro Sánchez, a reînnoit angajamentul „ferm” al Spaniei, în calitate de țară care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, de a „continua să ia măsuri pentru deschiderea oficială a discuțiilor” pentru aderarea Ucrainei la UE.
Comisia Europeană urmează să-și formuleze propriul raport și să-și dea sau nu avizul privind îndeplinirea cerințelor stabilite în tratate și să spună dacă au fost implementate reformele necesare de guvernul ucrainean.
Cea de-a treia întâlnire a Comunității Politice Europene a reunit lideri de pe tot continentul la Granada, Spania, pe baza lucrărilor reuniunilor anterioare ale Comunității Politice Europene, liderii au discutat despre cum să facă Europa mai rezistentă, mai prosperă și mai geostrategică, se spune în declarația de intenție a summitului.
UE, putere economică
Într-o declarație de la sfârșitul summit-ului Comunității Politice Europene de la Granada, din Spania, liderii au declarat că pandemia de Covid și invazia rusească în Ucraina au testat rezistența blocului, iar UE trebuie să-și sporească competitivitatea, transmite Reuters.
Comunitatea Politică Europeană a fost înfiinţată anul trecut, după invazia Rusiei în Ucraina, pentru a promova cooperarea între peste 40 de ţări, de la Norvegia la Republica Moldova.
Întâlnirea de la Granada le-a oferit liderilor precum preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul britanic Rishi Sunak şansa de a-şi reafirma angajamentul faţă de Ucraina după ce turbulenţele politice din SUA şi Europa au ridicat semne de întrebare cu privire la continuarea sprijinului.
Ei au convenit că UE, formată din 27 de națiuni, ar trebui să-și consolideze piața unică, să reducă dependențele externe în tehnologiile digitale și ecologice, materii prime și medicamente esențiale și să stimuleze investițiile în cercetare și competențe.
„Ne vom consolida poziția de putere industrială, tehnologică și comercială, punând un accent special pe zonele cu valoare adăugată ridicată în care avem deja un avantaj competitiv sau putem deveni lideri”, se arată în declarație.
Declarația de la Granada ar trebui să conducă discuțiile în lunile următoare în așa fel încât propunerile Comisiei Europene să ducă la un control mai strict al exporturilor și al ieșirilor de tehnologii din spațiul UE, în special al celor care ar putea fi utilizate în scopuri militare.
Executivul UE intenționează să colaboreze cu cele 27 de state membre pentru a evalua până la sfârșitul anului dacă există riscuri pentru securitatea economică a blocului legat de semiconductori avansați, inteligență artificială, tehnologie cuantică și biotehnologie.
Strategia europeană de securitate economică dezvăluită de Comisie în iunie solicită consolidarea pieței interne a UE, promovarea cercetării, crearea de alianțe cu parteneri de încredere și utilizarea instrumentelor de apărare comercială existente și luarea în considerare a altora noi.
O parte a dezbaterii s-a concentrat pe măsura în care țările membre sunt dispuse să-și armonizeze politicile privind securitatea națională și să transfere anumite competențe la Bruxelles.
Un alt subiect al discuțiilor a fost despre piețele europene și măsura în care acestea ar trebui să rămână deschise companiilor străine.
Țări precum Suedia și Țările de Jos doresc piețe mai deschise, în timp ce altele, precum Franța, se concentrează mai mult pe protejarea producătorilor autohtoni.
Polonia respinge declarația comună privind migrația
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a declarat vineri că Varşovia a respins o declaraţie comună privind migraţia la încheierea summitului informal al Uniunii Europene de la Granada.
„Voi spune sesiunii de astăzi că Polonia respinge categoric acest lucru, în primul rând din cauza securității țării noastre”, a spus el.
„În calitate de politician responsabil, resping întregul paragraf al concluziilor summit-ului privind migrația”, a scris Morawiecki pe X, fosta rețea de socializare Twitter.
Un oficial al UE a declarat că președintele Consiliului European, Charles Michel, va emite o declarație separată privind migrația.
Polonia a acuzat Berlinul și Bruxelles-ul că au impus un „dictat” de migrație Uniunii Europene, iar Ungaria a spus că blocul forțează un acord în timp ce liderii UE s-au adunat pentru a aborda numărul tot mai mare de imigranți din Orientul Mijlociu și Africa.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri că, deși Polonia și Ungaria și-au exprimat dezacordul cu politica UE privind migrația, acest lucru nu înseamnă neapărat că orice acord final pe această temă va fi blocat.
Summitul UE din orașul spaniol Granada a încercat să găsească modalități de a reduce numărul de refugiați și migranți care sosesc în Europa în afara punctelor obișnuite de trecere a frontierei, lucru de care Italia, Spania și Germania sunt preocupate în special.
Dar blocul rămâne măcinat de contradicțiile privind migrația. Cel mai înalt oficial al migrației din UE, care găzduiește 450 de milioane de oameni, a declarat săptămâna trecută că s-au înregistrat 250.000 de sosiri ilegale anul acesta, mult sub nivelul din 2015, când peste un milion de persoane au traversat marea către Europa.
Dar subiectul rămâne sensibil din punct de vedere politic, iar retorica și politicile anti-imigrație sunt în creștere în unele țări ale UE mai ales înaintea alegerilor pentru Parlamentul European de anul viitor, din iunie.
Ajuns la discuții, liderul anti-imigrație al Ungariei, Victor Orban, a declarat că unanimitatea privind migrația este imposibilă, deoarece UE a lăsat Ungaria și Polonia în afara acordului.
„Dacă ești forțat să accepți ceva ce nu-ți place, cum ai vrea să obții un compromis și un acord? Este imposibil", a spus Orban reporterilor.
Miercuri, 22 de state UE au încheiat un acord cu privire la modul de gestionare a imigrației ilegale în perioadele de sosiri excepțional de mari, făcând un pas către revizuirea regulilor blocului în materie de azil și migrație.
Italia și Spania, pe aceeași poziție
Numai în weekendul trecut, peste 1.000 de migranți au sosit în mica insulă El Hierro din Insulele Canare, din Spania, cu o populație de 11.000 de locuitori.
Șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, a declarat că blocul trebuie să abordeze cauzele fundamentale ale migrației, ajutând țările de origine să eradicheze sărăcia și să respecte drepturile femeilor.
„UE trebuie să ofere o poziție comună”, a spus Borrell. „Se pare că în sfârșit există un acord în acest sens. Astăzi, cu siguranță, putem ajunge de acord asupra unei politici externe și de securitate comună", a adăugat el.
Germania a raportat o creștere de aproape 80% a cererilor de azil în acest an, o preocupare pentru coaliția de guvernământ de centru-stânga înaintea alegerilor regionale din statele Bavaria și Hesse din 8 octombrie.
Polonia vecină va organiza alegeri naționale o săptămână mai târziu, pe 15 octombrie.
„Alegeri după alegeri, migrația se află în fruntea preocupărilor cetățenilor noștri”, a spus ea. „Nu există niciun glonț de argint, dar să nu omorâm acest pact înainte de a-l adopta. Cred că le datorăm cetățenilor noștri asta”.
Zelenski: Dacă Ucraina pierde războiul, în cinci ani Rusia va ataca din nou
Prezent la summitul de la Granada, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a avertizat joi seară pe liderii europeni că Rusia va ataca în cinci ani alte țări dacă Kievul nu va fi sprijinit suficient pentru a învinge Rusia invadatoare.
El a spus că rămâne încrezător în continuarea ajutorului financiar american şi european, în ciuda „furtunilor politice" de la Washington şi din alte părţi.
Zelenski a descris modul în care copiii ucraineni din oraşul Harkov din estul ţării învaţă de la distanţă sau urmează cursurile în staţiile de metrou din cauza raidurilor aeriene ruse.
„Până când nu va exista un sistem de apărare antiaeriană complet eficient, copiii noștri nu pot merge la şcoală", a declarat el în faţa liderilor europeni, referindu-se la copiii ucraineni care urmează școala de la distanță sau în stațiile de metrou, unde se refugiază de bombardamente.
„Nu trebuie să-i permitem lui Putin să destabilizeze orice altă parte a lumii şi pe partenerii noştri, pentru a ruina puterea Europei. Prezenţa Rusiei, a armatei sale sau a reprezentanţilor săi pe teritoriul oricărei alte ţări este o ameninţare pentru noi toţi. Trebuie să lucrăm împreună pentru a scoate Rusia afară de pe teritoriul altor ţări", a spus Zelenski.
În contextul în care, în Congresul SUA a fost blocată acordarea sprijinului pentru Ucraina, Zelenski a recunoscut că este îngrijorat, dar s-a arătat optimist în privinţa continuării sprijinului.
„Situaţia cu Statele Unite este periculoasă, este o perioadă dificilă", a declarat Zelenski după mai multe întâlniri cu lideri europeni în marja summitului.
„Cred că Statele Unite şi Europa vor fi alături de Ucraina şi vom ieşi împreună din această criză”, a spus el.
Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că blocul comunitar lucrează la un pachet pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027 și s-a arătat încrezătoare în continuarea ajutorului acordat de SUA pentru Kiev.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a dat, la rândul său, asigurări că Ucraina poate conta în continuare pe sprijinul Europei.
Și Germania a anunțat că lucrează la furnizarea unui sistem suplimentar de rachete de apărare antiaeriană Patriot către Ucraina în lunile de iarnă. Anunțul a fost făcut de cancelarul Olaf Scholz.
O sursă guvernamentală a declarat că Spania, țara gazdă, a oferit Ucrainei alte şase sisteme de apărare antiaeriană HAWK pentru a proteja coridorul pentru cereale şi infrastructura critică a ţării.
Zelenski a declarat că a discutat cu premierul spaniol Pedro Sanchez despre un nou pachet de ajutor militar, asistenţă în domeniul energiei şi despre menținerea coridorului de la Marea Neagră pentru exporturile de cereale ucrainene.
În cadrul summitului CPE s-a discutat, de asemenea, despre eforturile Ucrainei şi ale altor state europene de a adera la UE, precum şi despre modul în care se poate face faţă numărului tot mai mare de refugiaţi şi migranţi din Orientul Mijlociu şi Africa - ambele considerate provocări existenţiale pentru blocul comunitar.
„Trecerea de la o UE cu 27 de membri la o UE cu 35 de membri va crea multe provocări pe plan intern. Vom deschide la Granada această mare dezbatere care ne va duce la o reformă profundă a UE", a declarat Sanchez.
Discuţiile care au avut loc în marja reuniunii s-au concentrat şi asupra crizelor dintre Azerbaidjan şi Armenia şi dintre Serbia şi Kosovo, care au luat amploare în ultimele săptămâni pe fondul eforturilor de mediere ale UE.
