Planul, în valoare de aproximativ 106,7 milioane de euro, se va întinde pe o durată inițială de doi ani, iar la el vor putea lua parte statele terțe. Scopul este de a instrui, pe teritoriul UE, un prim lot de 15.000 de soldați ucraineni.
Statele membre le vor oferi acestora atât o pregătire de bază, cât și una specifică pentru a „răspunde nevoilor urgente pe termen scurt exprimate de Ucraina”.
România, țară vecină cu Ucraina, nu a prezentat până la această oră detalii despre o eventuală implicare în acest proces, dar generalul (r) Ben Hodges, fost comandant al Forțelor Terestre ale SUA în Europa, spune pentru Europa Liberă România că militarii români au experiența și competența necesare pentru a-i antrena pe soldații ucraineni. Ei ar putea, de exemplu, să ofere instruire în utilizarea dronelor.
Anunțul antrenării militarilor ucraineni cu sprijinul țărilor UE a avut loc în aceeași zi în care Consiliul Uniunii a aprobat a șasea tranșă separată de ajutor militar pentru Ucraina.
Noul pachet de ajutor militar e în valoare de 500 de milioane de euro, dintre care 490 de milioane sunt pentru dotarea armatei ucrainene cu echipament militar letal și cu scop defensiv, în timp ce alte 10 milioane de euro sunt pentru aprovizionarea forțelor armate ale Ucrainei cu echipament și resurse militare precum kituri de prim ajutor sau combustibil.
„Consiliul European reiterează faptul că este ferm alături de Ucraina și că Uniunea Europeană va continua să ofere în continuare sprijin puternic pentru (a sprijini, n.r.) reziliența economică, militară, socială și financiară a Ucrainei, inclusiv (prin oferirea de, n.r.) ajutor umanitar” se arată în concluziile scrise ale întâlnirii Consiliului European.
Primele date privind costurile instruirii soldaților ucraineni vin la doar câteva săptămâni după ce statele membre UE au căzut de acord pentru oferirea unui astfel de sprijin militar. La începutul lunii octombrie, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, transmitea că Berlinul are de gând să-i antreneze pe soldații ucraineni, în timp ce Danemarca promitea că va lucra în tandem cu Marea Britanie pentru antrenarea a 130 de trupe.
Însă apropierea geografică a statelor membre UE și NATO din centrul și estul Europei, precum Polonia sau România, pare mult mai avantajoasă din motive de costuri, ambele având graniță terestră directă cu Ucraina. Polonia se află pe locul 5 în lume în materie de sprijin umanitar și militar oferit direct Ucrainei (aproximativ 2,94 de miliarde de euro), România însă e pe ultimele locuri.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu spune pentru Europa Liberă că antrenarea soldaților ucraineni ține în primul rând de cerințele statului ucrainean, dar și de echipamentul militar de care armata ucraineană dispune la momentul de față.
„În mod sigur pe prim plan vor fi solicitările de instruire pentru sistemele de armament ce se află în dotare sau care urmează să fie în dotarea armatei ucrainene și care sunt furnizate de statele UE – marea majoritate din ele, și state membre NATO”, a precizat generalul Bălăceanu.
Un alt expert din domeniul militar precizează pentru Europa Liberă că militarii ucraineni primesc deja instruire de bază și de specialitate în Marea Britanie, cât și instruire pe diferite sisteme de armament în Germania și Polonia. „De altfel, România nici nu a exportat sisteme de armament să fie nevoie de instruire. În alte dăți, precum în Afganistan, România a preferat mai degrabă să instruiască ofițeri de stat major la Universitatea de Apărare Carol I”, a continuat sursa Europei Libere.
România, un potențial instructor în manevrarea dronelor
Statul român nu face public ajutorul militar acordat Ucrainei. Institutul Kiel transmite că România a contribuit până în prezent cu sprijin militar în valoare de 3 milioane de euro. Generalul (r) Ștefan Dănilă declara recent la Europa Liberă că în spatele „secretomaniei” autorităților de la București ar sta „lipsurile Armatei Române, încă nerezolvate”.
Generalul (r) Ben Hodges, fost comandant al armatei SUA în Europa, a explicat pentru Europa Liberă că forțele Armatei Române au destulă experiență și sunt competente în a-i antrena militar pe soldații ucraineni. Potrivit lui Hodges, România ar putea fi un partener ideal în instruirea unităților ucrainene mici și ar putea oferi inclusiv un loc în care soldații Ucrainei să învețe să utilizeze drone și să descopere cum pot traversa în condiții de siguranță râurile de pe câmpul de luptă.
„Îmi pot imagina, de asemenea, că unitățile de apărare aeriană ale Armatei Române – ce fac parte din prezența sporită a NATO din Polonia – ar fi capabile să ajute la formarea abilităților de apărare aeriană ale armatei Ucrainei”, a declarat generalul (r) Ben Hodges pentru Europa Liberă.
Misiunea de asistență militară în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina) vine doar ca o metodă de a suplimenta ajutorul oferit deja în mod bilateral de statele Uniunii Europene. Instrumentul european pentru pace, mecanismul prin care Uniunea Europeană oferă sprijin militar din bugetul ei țărilor terțe și organizațiilor regionale și internaționale, a fost adoptat în martie anul trecut și are bugetul plafonat la 5,69 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.
Mai mulți oficialii europeni sunt de acord că o discuție cu privire la suplimentarea bugetului mecanismului va avea loc mai devreme sau mai târziu, poate chiar până la sfârșitul acestui an. Unele state din Uniune sugerează inclusiv dublarea fondurilor acordate Instrumentului european pentru pace.
În prezent, nu există detalii despre cum va fi implementat planul UE de instruire a militarilor ucraineni. Generalul (r) Bălăceanu e de părere că în funcție de cerințele Ucrainei, Uniunea Europeană va organiza o conferință prin care va răspunde ulterior solicitărilor venite de la Kiev. Bălăceanu afirmă că nu e vorba de proximitate când vine vorba de unde poate avea loc instruirea.
„(Soldații ucraineni, n.r.) se pot instrui foarte bine și în România, și în Bulgaria. Se pot instrui la fel de bine și în Germania, și în Olanda. Ei se deplasează fără tehnică, fără armament, primesc tehnică și armament de la statele care vor organiza instruirea”, precizează generalul în rezervă.
