Secțiile de vot s-au deschis la ora 7, după o campanie electorală în care primul clasat, potrivit sondajelor este actualul premier de centru-stânga Saulius Skvernelis, fostul ministru al finanţelor Ingrida Simonyte, susţinută de conservatori, şi economistul independent Gitanas Nauseda.
Simonyte este preferată de orăşenii bogaţi şi educaţi, în timp ce discursul cu accente populiste al premierului Skvernelis are audienţă mai mare în zonele rurale defavorizate, potrivit AFP.
Nauseda promite combaterea injustiţiei sociale care se manifestă peste tot în această ţară cu 2,8 milioane de locuitori, având o demografie în scădere din cauza migraţiei masive a tinerilor spre Occident.
Un sfert din populaţia Lituaniei - în special locuitorii din mediul rural – se află sub pragul sărăciei, stabilit la 307 de euro pe lună.
Toţi cei șpate candidate aflați în cursa pentru președinția Lituaniei sunt susţinători convinşi ai Uniunii Europene şi NATO, considerate ca o asigurare împotriva puternicului vecin rus.
Salariul lituanienilor a crescut cu aproape 10% anual în ultimii doi ani. Salariul mediu brut a atins 970 de dolari, dar sărăcia şi inegalitatea între venituri rămân printre cele mai ridicate în UE.
"Nu putem izola Vilniusul de restul Lituaniei", spune dna Simonyte (44 de ani) în cadrul unui miting în finalul campaniei în capitală. Ea a propus reducerea decalajului economic între zonele rurale şi cele urbane printr-o stimulare a creşterii.
Candidata i-a criticat pe populişti care "sugerează soluţii rapide şi simple, dar înşelătoare".
Liberala, Simonyte susţine parteneriatul între persoane de acelaşi sex.
Skvernelis, un fost şef al poliţiei care vorbeşte fără ocolişuri, şi-a orientat campania spre lituanienii nemulţumiţi în special din zonele rurale.
În vârstă de 48 de ani, uneori impetuos, el şi-a calificat rivalii drept "elitişti" şi s-a angajat să "lupte eficient împotriva corupţiei", să reducă excluderea socială şi să susţină familiile.
Fost consilier al unei bănci, Nauseda (54 de ani) a încercat să-şi seducă alegătorii prin teza unui preşedinte imparţial deasupra disputelor politice.
În Lituania, preşedintele nu exercită putere politică de obicei, dar el este responsabil pentru politica externă şi participă la summit-urile UE.
Potrivit Constituție, președintele numeşte miniştrii, judecătorii şi şefii armatei şi băncii centrale, dar în cele mai multe cazuri are nevoie de asentimentul premierului şi al parlamentului
Facebook Forum